"Cintrali idroelèttrica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Canciu narrè di 151.44.137.147 cu l'ùrtima virsioni di Gmelfi.
Riga 4:
==La discrizzioni==
Na cintrali idroelèttrica è cumposta di dui bacini, unu di munti e unu di valli; appoi ci sunnu una o cchiù turbini idràulichi e nfini tanti altirnaturi, quantu sunnu li turbini.
Videmu n dittagghiu comu funziona ala cintrali: ginirarmenti ala cintrali idroelèttrica dugnaduna lu sò contribbutu sulu pi garantiri î picchi di energia elèttrica c’avi di bisognu ala riti nazziunali; ntô bacinu di munti ( ca comu a chiddu di valli , è spissu custruitu artificiarmenti ) veni arricugghiuta l’acqua, chista, attraversu l’apirtura di na vàrvula, si fa scìnniri versu valli, passannu nta na particulari cunnutta e si fa passari intra la turbina, ca è l’òrganu miccànicu cchiù mpurtanti, nfatti l’acqua ca passa intra la turbina, metti in rutazzioni li sò pali; chisti fannu girari n’àrburu, unni c’è accuppiatu macari lu giniraturi di currenti elettrica; daccussì, facennu girari l’artirnaturi si traspurma l’energìa putenziali nta energia elèttrica. Appoi l’acqua ca nesci dâ turbina va intra lu diffusori, ca chianu chianu, attraversu na cunnutta idràulica particulari, porta l’acqua ntô bacinu di valli.
Comu dissi prima, l’òrganu chiù mpurtanti dâ cintrali è la turbina; ogni cintrali idroelèttrica veni distinta n basi ô tipu di turbina. Li turbini idràulichi cchiù mpurtanti sunnu : la turbina Pelton , la turbina Francis e la turbina Kaplan. Iddi vènunu divirsificati n basi ô nùmmiru spicìficu di giri, pirciò avemu ca la Pelton è na turbina lenta ( picchì avi nùmmiru vasciu di giri , tra trentacincu e cinquanta ), la Kaplan, nveci è na turbina viloci ( tra cincucentu e milli giri ), nfini la Francis è na turbina a mità strata tra cinquanta e quattrucentu giri ).
La fòrmula pp'attruvari lu nùmmiru spicìficu di giri è: