"Fìsica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: ky:Физика
Riga 5:
L'urìggini muderna havi la sò pruvinenza chî tiurìi di [[Galileu Galilei|Galileu]], a partiri dû [[Sèculu XVII]].
Fu iddu ca dissi ca la natura fu scrivuta câ liggi dâ [[matimàtica]]. Galileu, pi li sò libbra, unni scrivìa supra a comu è fattu lu [[sistema sulari]], fu cunnannatu dâ [[Santa Nquisizzioni|Nquisizzioni]] di [[Roma]], ma li sò scritti addivintaru l'asèmpiu di comu s'avìa a fari â [[scienza]].<br>
Na spinciuta granni la fìsica cci l'appi appoi cu [[Isaac Newton|Newton]]. Newton partennu dê liggi di nèrzia di Galileu, scrivìu ntô libbru "Philosophia Naturalis Principia Mathematica" li sò famusi liggi di la dinàmica. Ca secunna liggi ('''F = ma'''), da cui l'autri dirivano, iddu dissi chi cosa è a forza e comu muovi li corpa. Lu successu ca sti liggi matimàtichi èppiru, fìciru pinzari addirrittura a li [[Filusufìa|filòsufi]] ca tuttu putìa èsseri privistu ([[Miccanicìsimu]]), picchi tuttu l'universu avìa a èssiri comu un granni [[ruloggiu]] miccànicu. Pi iddi putìa abbastari canùsciri li pusizzioni dâ vilocitati di tutti li corpi nta un certu mumentu, pi diri comu putissi èsseri l'universu quann'egghiè ca si voli.
Chiddu ca Newton fici câ [[Miccànica]], [[James Clerk Maxwell]] lu fici cu l' [[Alettrumagnitìsimu]] scrivennu li sò aquazzioni: cu chisti tutti li finòmina canusciuti putìanu èssiri privisti.<br>
Sti granni tiurìi avìanu a chi fari câ rilativitati dî moti, ma la liggi di trasfurmazzioni era diversa si nu finòminu era miccànicu, oppuru alettrumagnèticu.
Si cuegghè talìa n'eventu fìsicu di tanti sistemi di rifirimentu ca si mòvunu l'unu cu l'àutru, si vidi ca pi li finòmini miccànichi, Newton dici ca abbasta livàricci la vilocitati di dui sistemi e tuttu va bbeni, mentri ca pî finòmini alèttrichi s'hannu a mèttiri d'intra li cunti àutri cosi, comu li campi magnètichi.<br>
Ntô [[1905]] [[Albert Einstein|Einstein]] fici vidiri ca la sò [[Tiurìa di la rilativitati]], ca dici ca la vilucitati dâ luci è na custanti univirsali chi nun addipenni di lu sistema di rifirimentu unni s'attrova l'ussirvaturi, si putìanu scrìviri equazzioni di trasfurmazzioni ca èranu boni pi tutti li finòmona fisichi. Ma Albert Einstein nun fici solu chistu 'nta chiduu miravigghiosu annu pi la Fisica, picchi addimosstro' comu una particedda nica nica 'nta l'aria (o in un autru fluidu) viene sbattuta di cà e di di ddà picchì gli atomi ci vannu sbattennu contru (Motu Brownianu) a voti ri 'sta parti e a voti ri chidda parti. Chiossà fici Einstein quannu cu a sò tiuria di l'[[effettu fotoelettricu]] fici viriri comu puru a luci è fatta a pacchiteddi (quanti) nichi nichi e hannu tutti l'energia ca dipenne dà frequenza ca stissa leggi ca avia truvatu Planck cu a sò tiuria du corpu nivuru ('''E=hν'''). Chistu fici viriri a tutti quanti, anche a chiddi cu nun lu vulianu viriri, cà a matiria e l'energia sunnu chiù complicati di quantu ci piacissi.
Di ssa'sta data si dici ca nascìu la fìsica muderna.
 
==Classificazzioni==