"Madonna dî milizzi" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Riga 16:
Di nu riggistru di l'atti dâ Chiesa di Santa Maria la Chiazza, sarvatu ntâ Parrocchia dû Càrmini, si sapi ca ntô [[1738]] era usanza accuminciari na prucissioni dô '''Cunventu di li Milizzi''' nzinu a l' ''Ulivetu'' , sutta ô Cummittu dê Cappuccini, e ca appoi, ntô misi di Giugnetu si facìa lu pilligrinàggiu â riversa nzinu a l'Èremu. Di l'ottucentu s'accuminciau a cummimurari lu miraculusu fattu d'armi cu na Sacra Rapprisintazzioni unni lu pòpulu sciclitanu participava facennu la parti di li Nurmanni e chidda di li Turchi.<ref>Pi gintili cuncissioni di Salvo Micciché, curaturi dû situ web <www.biancavela.it>, <www.scicli.com>) [http://www.scicli.com/] </ref>
==La sacra rapprisintazzioni dâ battagghia di li Milizzi==
OgniTutti annul'anni, a Scicli, a lu primu sàbbatu ca veni prima prima dâ simana di Passioni, veni fatta la ''"sacra rapprisintazzioni di la battagghia di li Milizzi (o di li Mulici)"''; l'atturi sù li stissi citatiti di Scicli, cui fa la parti dû mussurmanu e cui chidda dû cristianu; li primi cu a capu l'emiru Belcani (Bel-Kan) e li secunni cumannati dû Conti Ruggeru 'n pirsuna.
 
Li navi saracini sbàrcanu ntê porti sciclitani di [[Donnalucata]], [[Pisciottu]], [[Marsa Samperi]]; na videtta dâ turri dô Casteddu ("U Castiddazzu") li vidi di luntanu e curri p'avvisari a lu Capitanu dû Pòpulu, ca na picca prima avìa parratu cu Ruggeru d'Altavilla di la nicissitànicissitati di rènniri cchiù furtificata la cità. Li sciclitani pròvanu a fruntiggiari la minazza, suli o cu li Nurmanni. Ntantu li saracini sbàrcanu, cu lu Re Turcu ca, scinnutu 'n terra, si pripara a la battagghia . Nu missaggeru sicilianu va nti Ruggeru e ci dici ''" pirdunati, o gran Conti, voscenza hà libbirari la cità ca vi fu affidata...".''
 
N'ammasciaturi veni mannatu ntô Re Turcu pi mmitàrilu a lassari l'ìsula e ci dici ''"torna là donde sei vinutu, e non costrìngiri li nostri a ricacciàriti in mare...'''( * )'''"'' , ma chistu non nni voli sèntiri, sparti ancora chiossai òrdina a li sò òmini d'ammazzari a li nfideli cristiani.
 
L'ammasciaturi torna nti Ruggeru e ci cunta lu fattu.<br> Lu granni conti nurmannu, Ruggeru d'Altavilla, di pirsuna và a parrari cô mussurmanu e ci dici: ''" Chi vuliti ? Chi circati nta sti banni ? "'' - ci dici chiddu : ''"la Sicilia è tribbutària a lu Califfo... e pirciò ci vogliu comandari e tutti li cristiani hannu a divintari mussurmani ! Oppuru li nurmanni mi dèvunu pagari nu tribbutu... " '' - dici Ruggeru: ''"noi non fummo usi a rinnegare la croce... '''( * )''' "'' e dici ancora: ''" Vi devu nfurmari chi iu solamenti comando in tutta l'ìsula e che pirciò non devo ariconoscere nenti di nenti a nessunu... tornati cchiuttostu d'onde siti venutu ! "'' Ma li saracini non si mòvunu e addumànnunu pi l'ùrtima vota lu tribbutu, prima d'accuminciari la battagghia.
 
Ntô chianu di l'Ulivetu, sutta ôa lu suli d'Aprili ô spissu cucenti d'Aprili, ntô menzu di lu pòpulu ca assisti a la "sacra rapprisintazzioni", li truppi cristiani e saracini si schièranu unu 'n facci a l'àutru, pronti pi la battagghia.<br>
Dici Ruggeru, granni Conti d'Altavilla : ''" Tu voi guerra ? E guerra sia ! '''( * )''' " ''<br>
Na granni battagghia vidi li Nurmanni e li sciclitani (cchiù pica di nùmmiru) ca stannu pi pèrdiri, ma â ntrasatta na luci pruveni di na nùvula e appari la Vèrgini Maria a cavaddu cu na spada ntâ manu dritta, che dici li palori ''"eccumi a te, città diletta, ti pruteggerà la mia
destra"''. Li saraceni sunnu cunfusi, vannu arredi, forsi s'ammàzzanu tra d'iddi, e li Nurmanni vinciunu e si pròstranu a la Madonna, ditta appoi "di li Milizzi".
Pi finiri la rapprisintazzioni, n'Àncilu canta li lodi di Maria, ca sarva Scicli, sò cità diletta.
 
'''( * )''' - La furma di la sacra rapprisintazzioni nun è cumpretamenti standardizzata, e comu traccia, nta st'ùrtimi anni, s'hannu usatu testi diversi, chiddu cchiù usatu hà statu lu testu dû prufissuri "Pacetto Vanasia". Pirò ci sunnu frasi "classichi" ntà rècita, ca la
pupulazzioni canusci "a mimòria" e voli sèntiri.
 
==Lijami di fora==