"Akragas (Girgenti)" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
n Canciu narrè di 213.213.101.106 cu l'ùrtima virsioni di Santu. |
||
Riga 1:
{{FestaSicilia}}
[[{{ns:6}}: Agrigent Westliche Tempelgruppe.jpg|thumb|right|205px| Akragas]]
Li primi
==La citati di Akragas==
Comu dici la tradizzioni, la funnazzioni dâ cità di '''Akragas''', ntâ custa miridiunali siciliana, s'eppi ammeri û 580 a.C., pi manu di culoni rodiu-critesi ca vinèvunu di [[Gela]]. Li ducumenti archiulòggichi addimustraru macari la prisenza di àutri nzidiamenti grechi 'n èbbica cchiù antica, agghiri ô VII sèculu a.C.<br> Akragas era nu cràssicu nzidiamentu grecu, misu ntô ciancu di na cullina dû liturali. Dâ culunizzazioni ntô VI sèculu a.C., la citati pruspirau vilocimenti. Ntô regnu dû tirannu [[Falaride]] (570-554 a.C.), vinni fatta na prutezzioni difinziva cu un muragghiuni ntornu a cità.<br> Lu spanziunìsimu pulìticu di Akragas, arrivò ô màssimu cô regnu di Terone (488-472 a.C.). Dopu la dicisiva scunfitta ch'èppiru li cartagginisi a [[Imera]] ntô 480 a.C., Terone ngranniu lu sò dumìniu nzinu ê costi urientali e sittintriunali dâ Sicilia.<br> Li granni Tempî fabbricati nta st'èbbica, foru la cunziquenza dâ prusperitati ecunòmica e curturali ca vitti la cità nta ssu pirìudu. Lu cchiù famusu e llustri citatinu ca campau tannu, fu lu cèlibbri filòsufu e scinziatu [[Empedocli|Empèdocli]].
|