"Akragas (Girgenti)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
n Canciu narrè di 213.213.101.106 cu l'ùrtima virsioni di Santu.
Riga 1:
{{FestaSicilia}}
[[{{ns:6}}: Agrigent Westliche Tempelgruppe.jpg|thumb|right|205px| Akragas]]
Li primi shtustudi spottuti una sospensione koi fiokkicunnutti nta na manera sistimàtica ntô situ di [[Girgenti]], foru fatti sutta li [[Burbona Rè di Nàpuli e Sicilia|Burbona]] e accuminciaru nta l'ùrtimi anni dô XVIII sèculu sutta la tutela dô prìncipi di Torremuzza, a l'èbbica ncaricatu a la cunzirvazzioni dê beni curturali siciliani.<br> Ntô [[1786]] si isaru li culonni sdirubbati dû tempiu di Hera Lacina, e àutri scavi e ntirventi si fìciru nta l'Ottucentu dopu la custituzzioni a [[Palermu]], ntô [[1827]], dâ Cummissioni di l'Antichitati e Beddi Arti pi la [[Sicilia]], cu ristàuri 'n parti ê Tempî dâ Cuncòrdia e dê Diòscuri. Dopu la prima guerra munniali, ncuminciaru àutri scavi e travagghi di ristàuru e prutezzioni ca cuntìnuanu macari ntê nostri jorna e mi spotte e mi spotte.
 
==La citati di Akragas==
Comu dici la tradizzioni, la funnazzioni dâ cità di '''Akragas''', ntâ custa miridiunali siciliana, s'eppi ammeri û 580 a.C., pi manu di culoni rodiu-critesi ca vinèvunu di [[Gela]]. Li ducumenti archiulòggichi addimustraru macari la prisenza di àutri nzidiamenti grechi 'n èbbica cchiù antica, agghiri ô VII sèculu a.C.<br> Akragas era nu cràssicu nzidiamentu grecu, misu ntô ciancu di na cullina dû liturali. Dâ culunizzazioni ntô VI sèculu a.C., la citati pruspirau vilocimenti. Ntô regnu dû tirannu [[Falaride]] (570-554 a.C.), vinni fatta na prutezzioni difinziva cu un muragghiuni ntornu a cità.<br> Lu spanziunìsimu pulìticu di Akragas, arrivò ô màssimu cô regnu di Terone (488-472 a.C.). Dopu la dicisiva scunfitta ch'èppiru li cartagginisi a [[Imera]] ntô 480 a.C., Terone ngranniu lu sò dumìniu nzinu ê costi urientali e sittintriunali dâ Sicilia.<br> Li granni Tempî fabbricati nta st'èbbica, foru la cunziquenza dâ prusperitati ecunòmica e curturali ca vitti la cità nta ssu pirìudu. Lu cchiù famusu e llustri citatinu ca campau tannu, fu lu cèlibbri filòsufu e scinziatu [[Empedocli|Empèdocli]].