"Sìntisi urgànica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 13:
== Sìntisi asimmètrica ==
 
La maiuri parti di li [[mulècula|mulèculi]] [[Chìmica urgànica|urgànichi]] cumplessi s'attrova ntâ natura comu ùnicu [[inantìomiru]], zoè ùnicu ntô sò gèniri cu na pricisa struttura chìmica. Ma, chî mètudi chìmici cunvinziunali è sulitamenti pussìbbili uttiniri sulu [[racemo|miscrlimiscèli racèmichi]], zoè misceli di dù inantìomiri, (a stissa fòrmula chìmica, cància sulu la dispusizzioni di l'àtumi ntô spàzziu, ma appoi sù la stissa [[mulècula|mulècula]] ca appoi ponnu èssiri siparati succissivamenti cu diversi mètudi.
 
Ntâ secunna metati dô XX sèculu, si sunnu manu manu sviluppati mètudi di [[catàlisi]] asimmètrica 'n modu di dirìggiri li riazzioni versu un sulu inantìomiru, chiuttostu ca versu la miscela racèmica. Nta stu modu, addivintàu assai cchiù sèmplici e ecunòmicu cummircializzari inantìomiri di sìntisi. Pi lu sviluppu di sti mètudi (comu l'epossìdazioni di Sharpless, o l'idrogginazzioni asimmètrica), [[William S. Knowles]], [[Ryoji Noyori]] e [[K. Barry Sharpless]] si spatteru lu [[Premiu Nobel pâ chìmica]] ntô [[2001]].