"Storia dâ Calabbria (èbbica nurmanna)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 9:
Li vicènni pulìtichi chi si àppiru ntô [[1059]], e n particulari lu cunciliu di Melfi, unni lu papa [[Nicola II]] dèsi lu titulu di duca di Pugghia, di Calàbbria e di Sicilia a Robbertu lu Guiscardu, foru tali chi Ruggeru appi a vèniri a patti cu sò frati. Â fini dû [[1059]] l'esercitu nurmannu cuminzau a libbiràrisi di l'ùrtimi cità calabbrisi 'n cui c'èra ancora na rapprisintanza bizzantina: la cità di [[Cariati (CS)|Cariati]] risistìu na para di misi, e [[Rossanu]] e [[Giraci]] foru cunquistati prima dû vèrnu. Ristava la capitali, [[Reggiu Calàbbria|Reggiu]] chi fu cunquistata quarchi misi doppu. Ntâ stati dû [[1060]], l'ùrtima navi càrrica dî rapprisintati bizzantini chi si pòttiru rifuggiari pi quarchi misi a [[Scilla]] partìu pi [[Costantinòpuli]] mittennu fini pi sempri â prisenta bizzantina ntâ riggiuni.
 
Puru doppu la cunquista nurmanna dâ Sicilia, la Calàbbria fu cunsidirata di Ruggeru comu capitali dû sò tirritoriu, e 'n particulari la cità di [[Miletu]] unni installau la sedi principali dâ sò curti armenu nzinu â cunquista di Palermu dû [[1072]].
 
==Talìa puru==