"Giorgiu di Antiochia" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
nNuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 19:
Lassannu na guarniggioni di 1000 surdati a Corfù, Giorgiu si diriggiu versu lu [[Pelupunnesu]]. Sacchiggiau [[Ateni]], lisùla [[Eubbea]] e lu golfu di [[Corintu]], pinitrannu nzinu a [[Tebi (Grecia)|Tebi]], unni sacchiggiau l'officini dâ [[sita]], custrincennu li fìmmini, forsi ebbrei, a mbarcàrisi pi Palermu, pi travagghiari â curti dû re. Sacchiggiau Corintu, pigghiannusi li relìqui di [[San Teodoru di Amasea|San Teodoru]] e riturnannisi 'n Sicilia.
 
Ntô [[1148]], Giorgiu pigghiau finarmenti [[Mahdia]]. N pricidenza, lu cauvirnaturi mussurmanu di [[Gabes]], s'avia ribbillatu ô so capu, al Hasan, e prumittiu di cunsignari la cità a Ruggeru II siddu forra cunfirmatu cuvirnaturi dâ cità. La guerra scoppiau ntâ stati dû [[1148]]. Giorgiu guidau na flotta contru Mahdia. Lu surtanu si ni jujìu n'esiliu, purtannusi lu trisoru, e Mahdia capitulau.
 
Li cità di [[Sfax]] e [[Susa (Tunisìa)|Susa]] si rinneru picca tempu doppu. L'[[Ifriqiya|Ifrīqiya]] (la Tunisia di òi) fu ncurpurata ntô Regnu di Sicilia chi accussì agghicau â sò màssima espansioni, cumprinneu puru Corfù.
Riga 27:
Murìu picca tempu doppu, ntô 546 di l' [[Egira]], secunnu lu cronista àrabbu [[Ibn al-Athir|Ibn al-Athīr]], currispunnenti ô [[1151]] oppuru [[1152]] (l'annu lunari islamicu è quasi sempri a cavaddu di dui anni sulari dû calindariu latinu). Ci succidìu ntê sò funzioni [[Filippu di Mahdia]].
 
Giorgio fu nu poliglotta e n'òmunu di curtura granni. Funnau, oltri â chiesa dâ Marturana, la chiesa di San Micheli a [[Mazzara]] e nu ponti supra l'[[Oretu]] a setti arcati è puru attribbuitu a iddu.
 
==Bibbliografia==