"Sicilia (èbbica greca)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 14:
Assai capi di statu greci, ca ora âmu a chiamari “sicilioti” (accussì fôru chiamati li greci di Sicilia doppu ca s’affirmaru nta l’ìsula), fôru tiranni tinti contra lu pòpulu, ma nun fôru tutti. Sparti a chiddi ca luttaru pi la [[dimocrazzìa]], cci fôru chiddi ca luttaru pi tèniri la nnipinnenza di l’ìsula. [[Giluni|Giluni di Siracusa]] e [[Teroni di Agrigentu]] sarvaru la civilizzazzioni occidintali contra li cartagginisi nta lu [[480 a.C.]] a [[Imera]], e nta lu trattatu di paci cci mpuneru di nun sacrificari cchiù li primi nati màsculi a li dei, quannu arrivàvanu a deci anni, mentri [[Geroni]], puru di Siracusa firmò l’espanzioni di l’etruschi a [[Cuma]].
[[Image:Him409.PNG|thumb|300px|left|La divisioni pulìtica dâ Sicilia â fini dû V sèculu a.C.]]
Cu tuttu chistu li greci trattaru malamenti l’abbitanti di la Sicilia, ‘n particulari li Sìculi ca cu lu capu [[Ducezziu]] si ribbillaru a li greci e li luttaru cu successu finu a lu 446 a.C. Poi li Greci vinceru e a Duceziu lu mannaru ‘n esiliu a [[Corintu]].