"Cintrali idroelèttrica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
nNuddu riassuntu dû canciamentu
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[Image:turbina.jpg|thumb|450px|La turbina di na cintrali edroelettricaidroelèttrica.]]
Na '''cintrali idruelèttricaidroelèttrica''' è nu cumpressu di strutturi èdili, miccànichi e [[elettricità|elèttrichi]], di grandigranni [[ngignirìancignirìa]], unni, l’[[energiaenirgìa]] putenzialiputinziali di l’[[acqua]] veni traspurmata nta energiaenirgìa elèttrica.
 
==La discrizzioni==
Na cintrali idroelèttrica è cumposta di dui bacini, unu di munti e unu di valli; appoi ci sunnu una o cchiù turbini idràulichi e nfini tanti altirnaturi, quantu sunnu li turbini.
Videmu n dittagghiu comu funziona la cintrali: ginirarmenti la cintrali idroelèttrica duna lu sò contribbutu sulu pi garantiri î picchi di energiaenirgìa elèttrica c’avi di bisognu la riti nazziunali; ntô bacinu di munti ( ca comu a chiddu di valli , è spissu custruitu artificiarmenti ) veni arricugghiuta l’acqua, chista, attraversu l’apirtura di na vàrvula, si fa scìnniri versu valli, passannu nta na particulari cunnutta e si fa passari intra la turbina, ca è l’òrganu miccànicu cchiù mpurtanti, nfatti l’acqua ca passa intra la turbina, metti in rutazzioni li sò pali; chisti fannu girari n’àrburu, unni c’è accuppiatu macari lu giniraturi di currenti elettricaelèttrica; daccussì, facennu girari l’artirnaturi si traspurma l’energìal’enirgìa putenzialiputinziali nta energiaenergìa elèttrica. Appoi l’acqua ca nesci dâ turbina va intra lu diffusori, ca chianu chianu, attraversu na cunnutta idràulica particulari, porta l’acqua ntô bacinu di valli.
Comu dissi prima, l’òrganu chiù mpurtanti dâ cintrali è la turbina; ogni cintrali idroelèttrica veni distinta n basi ô tipu di turbina. Li turbini idràulichi cchiù mpurtanti sunnu : la turbina Pelton , la turbina Francis e la turbina Kaplan. Iddi vènunu divirsificati n basi ô nùmmiru spicìficu di giri, pirciò avemu ca la Pelton è na turbina lenta ( picchì avi nùmmiru vasciu di giri , tra trentacincu e cinquanta ), la Kaplan, nveci è na turbina viloci ( tra cincucentu e milli giri ), nfini la Francis è na turbina a mità strata (tra cinquanta e quattrucentu giri ).
La fòrmula pp'attruvari lu nùmmiru spicìficu di giri è:
 
Riga 12:
</math> (giri/minutu)
 
N basi a la fòrmula dô nùmmiru spicìficu di giri si vidi ca na turbina comu la Pelton, ca è lenta, pò gistiri purtati d’acqua ( Q ) picciriddi e sàuti idraùlichi ( H ) àuti, mentri ppâ turbina Kaplan ( e macari ppâ Francis ) è ô cuntrariu, pirciò si prifirisci usari st’ùrtimi dui turbini, picchì hannu di bisognu di disliveddi nichi tra lu bacinu di munti e chiddu di valli e ntô stissu tempu sù capaci di elabburari purtati grannuni. St’ ùrtimu discursu è mpurtanti pi vidiri la putenza di l’impiantu, nfatti la fòrmula dâ putenza n Watt di na turbina idràulica è chista:
 
<math>
Riga 19:
[[Image:bacino.JPG|thumb|left|250px]]
Ortri a èssiri chiù putenti, li turbini Francis e Kaplan hannu sistemi di regulazzioni dê pali, ca assicùranu na friquenza di currenti elèttrica custanti. Addirittura la Kaplan, ortri a regulari li pali dô distribbutori (attraversu lu cerchiu di Fink), pò macari rigulari la ncrinazzioni dê pali dâ sò èlica, chistu garantisci nu rindimentu di palittatura àutu, pi nu campu vastu di giri di rutazzioni.
Certi cintrali hannu li turbini riversìbilirivirsìbbili, zoè si ponnu traspurmari di màchini mutrici (turbina) a màchini upiratrici ( na pompa ppi asempiuasèmpiu ). Pirciò, na vota ca tutta l’acqua dô bacinu di munti s’arrivirsau nta chiddu di valli, pi turnari a purtari l’acqua supra si usanu sempri li stissi turbini, ca però travàgghiunu comu pompi. Stu travagghiu si fa sulitamenti di notti, quannu, essènnuci picca cunsumu nazziunali, c’è energiaenirgìa elèttrica superchiu.
Daccussì la matina appressu, la cintrali pò accuminciari n'àutra vota lu sò travagghiu. Na cintrali di stu tipu c’è propriu n [[Sicilia]] e è la cintrali idroelèttrica di l’[[Enel]] ca c’è a l’ [[Ànapu]] (Sr); idda havi quattru turbini Francis di centucinquanta MegaWatt a l’una. La cosa cchiù mpurtanti è ca si utteni energiaenirgìa elèttrica senza mèttiri cosi nucivi nta l’ambienti e pi la genti ca vicinu ci sta!
 
[[Category:Ticnoluggìa]]