"Agglutinazzioni/Calabbrisi-Rumbiolu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 6:
Nt'e lingui agglutinanti i paroli primitivi sunnu na [[diricata (linguistica)|diricata]], e poi sugnu mpingiùti [[prefissi]] o [[suffissi]] pemm'u si cangianu caratteristichi grammaticali (comu i generi, numaru, casu o tempu verbali) e i morfemi sunnu espressi pe medianti [[affissi]] (e non cangiandu a diricata d'a parola, o u tonu o a forza). Sparti,nta na lingua agglutinanti l'affissi non venninu mai fusi cu l'altri, e non camgianu forma a sacundu si nd'àvi atri vicini.
 
Sunnu linguaggi agglutinanti: [[lingui ugru-finnichi]], [[lingui uralichi]], [[lingui altaichi]], [[giapponisi]], [[coreanu]], certi lingui africani e centru-americani. Nt'o passatu puru nt'o [[Mediu- Orienti]] si parravanu lingui agglutinanti, comu u [[sumeru]], l'elamiticu, l'hurricu, l'urartianu, u gutianu, u lullubi e u cassita.
 
I linguaggi agglutinanti non sunnu tutti raggruppati nta stessa famigghja linguistica.
Riga 12:
I linguaggi agglutinanti su' generalmenti regolari assai ed ànnu assai affissi/morfemi pe ogni parola. Pe' esempiu u giapponisi àvi solu tri verbi irregulari (e mancu assai irregulari), u turco sulu unu.
 
[[Catigurìa:Linguìstica]]
 
[[ast:Llingua aglutinante]]