"Sicilia (èbbica greca)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
n Ci misi l'ipirculligamentu a cuncettu picchini staiu priparannu l'artìculu.
Riga 26:
 
Autri forti mprisi fìciru li sicilioti, comu [[Dionisiu I]] chi scunfissi li [[Cartagginisi]] e addivintau lu patruni di lu Miditirraniu custruennu culonî puru nta la [[Magna Grecia]].
Li sicilioti, brillaru nta la Sicilia comu na luci nta la notti, sia pi cultura, pi pulìtica e pi ligislazzioni e addivintaru la putenza cchiù forti di lu Miditirraniu. Cu tuttu ciò nun àppiru lu [[cuncettu]] di [[statu-nazzioni]]. Emigraru in Sicilia ‘n cerca di na terra megghiu e cchiù amica e quannu cuminciaru a ciuriri, si organizzaru a cità-statu e cuminciaru a fàrisi guerra l’unu contra l’àutru, ignurannu li [[Sìculi]], li [[Sicani]], l‘[[Elimi]] e puru li Finici. Pinzaru di na manera egoìstica e nun tintaru mai di riuniri la Sicilia sutta un sulu cuvernu cu na sula lingua.
 
Finu ca ‘n Sicilia c’èranu li Sìculi, li Sicani. li Finici e l’Elimi, chistu nun si putìa fari, picchì nta un certu senzu , nun si trattava di un pòpulu sulu ma di gruppi di pòpuli c'un nùmmaru limitatu di genti di diversu modu di pinzari e di diversi lingui. Li greci c’avianu espirenzia di pulìtica, di civilizzazzioni, di custumi suciali ecc., èranu un pòpulu ùnicu, ma iddi nun fìciru àutru chi cupiari li cuverni d’unni vinianu e accussì nascìu n’àutru sistema pulìticu comu nta la Grecia. Cu lu tempu iddi si fìciru accussì ricchi, ca campàvanu cu tantu lussu comu si ddu jornu fussi '''l’ùrtimu jornu pi iddi'''. Nzumma la curruzzioni civili, pulìtica e murali fu accussì forti, ca a causa puru di nun aviri pinzatu di fari di la Sicilia nu statu ùnicu, doppu la ribbellioni di li Sìculi, accuminciata ntô 466 a.C., e finuta cu la scunfitta di Duceziu nta lu 446, l’egimunìa greca cuminciò a dari li primi signali di la sò morti.