"Etna (vurcanu)" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: zh-yue:屹立火山 |
nNuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1:
{{semiprotect|small=yes}}
{{Varianti|2}}
:''Pi' l'àutri significati, viditi [[Etna (disambiguitati)]]''.
{{Muntagnasic
|nomemontagna = Etna
Riga 10:
|provincia = [[Catania]]
|altezza = 3.320
|altrinomi = Èttina,
}}
L' '''Etna''' (o '''Èttina''', e chiamatu puru '''Èttena''' 'ntô calabbrisi centru-miridiunali) è 'nu vurcanu attivu
==
L'Etna s'attrova misa 'n currispunnenza di lu scontru tra dui placchi cuntinintali: chidda Euru-Asiàtica a
Stu finòminu dû vurcanisimu di tipu bàsicu ca desi
==
[[Image:Cart-Giarre.jpg|right|280px]]
Lu sò tirritoriu si poti spàrtiri nta tri fasci, a secunnu di l’autizza. La prima veni nnicata comu '''''"fascia
Sta fascia si
La secunna fascia,
L'ùrtima fascia, la '''''"riggiuni disèrtica"''''', agghica sinu a li quoti summitali (3300 m).
Lu vulcanu, eppi na
Pi' esempiu, lu 'dificiu etneu havi na pinnenza media di 7°-8° gradi 'nfina a li quoti di
Chistu veni ntrippitatu comu lu risurtatu di 'na prima fasi di l'attività vulcànica (di 700.000 anni
Doppu, supra a
N'àutru particulari
La prima di li tri fasci di lu
Lu paisaggiu di l'Etna è chinu di cintinara di munti isulati e cu' li formi
La
Lu crateri summitali ca si ginirò 'nta n’èbbica pricidenti di l’àutri crateri è la ''''"Vuràggini Cintrali"''''. La forma ca havi ora
===Li grutti===
Tra li biddizzi di sta muntagna, s'hà parrari dê tanti [[Grutta|grutti]] vurcànichi ca si furmaru ntô mentri di l'eruzzioni ca s'èppiru nta migghiara d'anni. Nta li splurazzioni foru attruvati assai tracci di friquintazzioni protustòrichi ca risàlunu ammeri ô XII/IX sèculu a.C. e, 'n modu particulari, lijati ô pirìudu chiamatu "[[Castellucciu|Castelluccianu]]".<br>
|