"San Sebastián" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Klone123 (discussioni | cuntribbuti)
Klone123 (discussioni | cuntribbuti)
Riga 4:
 
== Storia ==
Nun si sapi cù cirtizza la data dâ sò funnazzioni. Li primi nutizzi scrivuti supra la citati sunnu chiddi di nu documentu (macari cunzidiratu farsu d'assai storici) dô [[1074]] unni si parra di nu monasteriu di San Sebastián, riggiutu di l'abbati Leyre e lu viscuvu di Pamplona. Vistu ca tannu a lu Regnu di Navarra sirvìa nu sboccu ô mari, ntonsi ntô [[1180]] lu reghi dâ Navarra Sancho lu Saggiu dicidìu di dunari a la citati di Donostia lu status di ''fuero'' e accussì fu funnata. Ntô [[1200]] tutta la pruvincia di Guipuzcoa s'arrennìu a lu reghi castigghianu [[Alfonso VIII]], nimicu di Sancho lu Forti. Cu stu canciamentu la citati àppi subbitu na bona vita cummirciali e accuminzò a aviri nu rolu mpurtanti comu portu marittimu di lu novu regnu. Passannu lu tiempu, la citati addivintò videmma nu mpurtanti portu militari. Mmeci câ "Guerra di li 30 anni" e cu lu scoppiu di li àutri guerri cu la Francia, ntî siculi XV e XVI, vistu ca la Navarra puliticamenti (e pi mutivi dinàstici) era cchiù vicina a li francisi, San Sebastián pirdìu lu sò rolu di portu trainanti di la econumìa dâ riggiuni e fu sustituita nnî tratti marittimi cummirciali di [[Birbau]]. Ntô sèculu XVI, doppu nu granni e mpurtanti ncenniu di la fini di dû sèculu XV, San Sebastian addivintò nu bonu locu stratèggicu n vista di li novi assitti militari europei, accabbannu ergu di èssiri portu cummerciali e accuminzannu a èssiri na citati navali militari, roccaforti pi la risistenza cuntra li franzisi, li ulannisi e li ngrisi. Cu lu piriudu di li Reghi Cattulichi, la citati basca suffrìu pisantimenti sta situazzioni di cuntinu statu d'assediu. Lu status di citati furtificata curpìu assai nun aprirta a li traffichi cummirciali fu nu grossu chiummu ncapu a la sò econumìa. Chiossai, avemu a arricordari ca lu rolu di portu agghiri la Merica era di sempri di [[Sivigghia]] e praticamènti di nudd'àutra citati spagnola. Nzinu a lu [[1662]], annu d'acquisizzioni dû tìtulu di "''ciudad''", San Sebastian era cunzidirata na "''villa''". Chistu picchì, vistu la sò pusizzioni e la sò storia mai tranquilla, li nzidiamenti di òmini stàbbili avìanu statu assai laschi (li picca zoni risidinziali eranu chidda dû quarteri Anticu, la Parti Vecchia e la vaddi di lu ciumi Urumea).
 
==Lijami di intra==
 
==Lijami di fora==
 
[[Category:Spagna]]