"Pisci spata" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: hr:Iglun |
n Bot: Tolgo: tl:Isdang-ispada; modifiche estetiche |
||
Riga 1:
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Pisci spata}}
{{Taxobox_image | image = [[
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
Riga 15:
Lu '''pisci spata''' (o '''Xiphias gladius''') è l'ùnica speci dâ famigghia dê '''Xiphiidae'''.
== Diffusioni ==
Isimplari di Xiphias gladius sunnu diffusi ntê zoni trupicali, suttatrupicali e timpirati di tutti l'ocèani, ntô [[Mari Miditirràniu]], ntô [[Mari Nìuru]], ntô [[Mari di Marmara]] e ntô [[Mari d'Azov]], unni pìgghianu a cuncintràrisi currenti marini e ociànichi, ca attìranu li sò predi.
== Discrizzioni ==
[[
Sti pisci arrìvanu a pigghiari granni diminzioni, cu na lunchizza màssima di cchiù assai di 4,5 metri e nu pisu casa abbunnanziusamenti li 400 kg (lu pisci spata cchiù pisanti vinni piscatu 'n [[Cili]] ntô [[1953]] e pisava 655 kg).
Lu sò aspettu è particulari, lu corpu àggili e musculusu, quasi squaliformi, ma li pinni duri e àggili tistimònianu na vita fatta di vilucità e putenza, è nu pisci pridaturi e migraturi.
Riga 29:
Li pisci spata sunnu classificati ntra l'armali a sancu càudu (cosa rara pê pisci, sulu quarchi dicina hannu sta particularità), picchì hà statu pruvatu ca la timpiratura di dintra è mediamenti di 10-15°C cchiù assai di chidda ca havi a furriari tunnu.
== Ripruduzzioni ==
Li pisci spata di l'[[Ocèanu Atlànticu]] e dû bacinu miditirràniu mìgranu a bbêri lu [[Mari dê Sargassi]] miridiunali pi ripruducirisi circannu timpiraturi ô quantu dê 24°C; ddà si accòppianu dipunennu di 1 a 29 miliuna di ova, ca vèninu ficunnati esternamenti. Li ova ficunnati hannu nu diàmitru di 1,8 mm e li larvi, ca musùranu 4 mm ô mumentu dâ ruttura, arrèstanu nti l'acqui càudi pi certiduni misi, doppu di chistu mìgranu a bbêri li lochi d'urìggini dê ginitura picchì hannu abbisognu di timpiraturi cchiù vasci e di assai manciari.
Riga 37:
Ricerchi 'n capu lu sò [[DNA]] hannu pruvatu comu li diversi ceppi prisenti ntê mari e nti l'ocèani tènninu cchiù picca a accuppiàrisi cu isimplari ca vèninu di diversi zoni mentri vannu cchiù assai megghiu cu chiddi dê sò zoni.
== Pisca ==
[[
Ci sunnu riperti ca tistimònianu comu lu pisci spata vinìa già piscatu a [[Missina]] ntra lu [[XVII sèculu a.C.|XVII]] e lu [[XV sèculu a.C.]]. Vìnniru attruvati a [[Missina]] resta di nu villaggiu [[Preistoria|preistòricu]] ca acchiana a l'[[Etati dû Brunzu]] e, ntra chisti, certiduni resti di munnizza ca cuntinìanu ossa di pisci spata. La pisca dû pisci spata, si putissi macari parrari di caccia ô pisci spata, viduta lu sistema addupiratu, nti li acqui di lu [[Strittu di Missina]] è pratticata di [[maiu]] a [[austu]] e diveni di tempi assai luntani.
Accussì comu lu sumigghianti [[Marlin]], lu pisci spata è spissu uggettu di [[Pisca spurtiva]] e preda tantu assai ricircata dê piscatura ca nni smèrcianu li carni prizziusi, ca si cunzùmanu affumicati ô fucuni, crudi ntô [[sashimi]] [[Giappuni|giappunisi]] oppuru arrustuti ntî diversi ricetti.
== Cucina ==
[[
Lu pisci spata è nu priggiatu chiattu tradizziunali sicilianu e calabbrisi, piscatu e sirvutu ntâ pruvincia di [[Riggiu Calabbria]] e [[Missina]] speciarmenti ntê paiseddi di [[Bagnara Calabbra]] e [[Scilla]] unni è na carattirìstica gastrunòmica dê lucalità. Veni piscatu 'n manera tutta particulari chê tradizziunali varchi, li [[Spatara|Spatari]]. Addiveni uggettu di sagri e festi pupulari ntê misi estivi. Veni piscatu macari a [[Ganzirri]] ([[Pruvincia di Missina|ME]]) nti l'àutra latata dû Strittu.
== Àutri nomi ==
Doppu la classificazzioni di [[Carlu Linniu]] dû [[1758]], àutri naturalisti e [[Bioluggìa|bioluchi]] hannu spartutu la speci criannuni àutri e facennu na certa cunfusioni. Ufficiarmnti sulu lu ''Xiphias gladius'' è ricanusciutu ntê testi scintìfici, cu tuttu chistu li siquenti nomi si ponnu attruvari nti testi ca ancora nun hannu statu abbissati:
* ''Phaethonichthys tuberculatus
* ''Tetrapterus imperator
* ''Xiphias imperator
* ''Xiphias rondeletti
* ''Xiphias estara
* ''Xiphias gladius estara
* ''Xiphias thermaicus
{{Purtalicalabbria}}▼
[[
[[
[[
▲{{Purtalicalabbria}}
[[ar:سمكة السيف]]
Line 95 ⟶ 94:
[[simple:Swordfish]]
[[sv:Svärdfisk]]
[[tr:Kılıç balığı]]
[[vi:Cá kiếm]]
|