"Illuminismu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
VolkovBot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: li:Öpkläreng
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Modifico: th:ยุคภูมิปัญญา; modifiche estetiche
Riga 1:
L' '''Illuminismu''' a statu na currenti di pinzeru chi si sviluppau ''n [[Europa]] ntô XVIII sèculu.
Ci appi lu so centru 'nta [[Francia]] e duocu fu gistutu di [[filosofu|filosofa]] comu a [[Voltaire]] e [[Diderot]].<br />
Diderot vanniau l'idee di l'illuminismu ca pubbricazzioni di l' ''Encyclopédie'' (Enciclopidia in francisi), lu primu granni libbru pubbricu di rifirenza.<br />
 
Lu movimentu si carattirizzau pi n'affirmazzioni marcata dî capacitati ntillittivi di l'òmunu.<br />
Ogni omu aviunu a ssiri capaci d'arragghiunari ppi idda stissi.<br />
Dunqui, unu nun avia a crirri sinza criticarilu a li cosi ca venunu sustinuti da chiddi ca sonu o putiri o autri auturitati.<br />
Unu nun aviìa mancu a ccittari sinza pinzari a chiddu ca a cresia ricìa o chiddu ca li parrini pridicavunu: canuscenze ca di solitu erunu d'urìggini [[metafìsica]] o [[riliggioni|riliggiusa]].<br />
I cosi s'aviunu a rragghiunari, discurri prima, e no ampararasilli a pappaiaddu.<br />
N'autru pinzeru di l'illuminismu a statu ca a sucitati s'asviluppa miegghiu quannu l'ommini si mientunu a cooperirari supra lu stiessu liveddu.<br />
Si accuminzau a pinzari ca li diritti spiciali e li privileggi da nubilitati avianu a ssiri abuliti.<br />
A ddi tiempi chissi erunu cunzidirati pinzeri piriculosa pi chiddi ca ci aviunu lu putiri, e nu munzieddu di filosofa illuminista fuorri diversi voti 'n galera o furzati a gghirasinni 'n esiliu.<br />
L'idee di l'Itati di l'Illuminismu cuntribuierru macari a Rivoluzzioni Francisi [[1789]].<br />
Ma a certi suvrani cittarru na puoca d'idee illuministichi e accuminzarru a purtari avani riformi 'nta li lora regni, anchi si cuntinuarru a teniri lu putiri 'nta li mani.<br />
Isempia di chidda ca venniru ciamati "assulitista illuminata" includunu [[Caterina a Ranni dâ Russia]], [[Fidiircu u Rannu dâ Prussia]] e [Gustavu III dâ Svezzia]].
 
Duranti stu periodu di tiempu nu munzieddu di pirsun accuminzarru a criticari lu cuncettu ca pâ isempiu avia statu Diu c'avia criatu lu munnu.<br />
Chissu purtau a cunflitta e chiu tardi â verra.<br />
L'Illuminismu si cunzìdira a surgenti di l'idee critichi, comu a cintralitati da libbirtati, dimucrazzi e raggiuni comu li valuri principali dâ sucitati.<br />
Su puntu di vista susteni ca stabbiliri basi cuntrattuali di diritta avissi a purtari a lu capitalismu, lu metudu scientificu, a tulliranza riliggiosa e l'urganizzaziona di li stati 'nta ripubblichi ca s'autuguvernanu cu metudi dimucratici.<br />
Nta stu puntu di vista, a tindenza di li filosufii, in particulari ca unu avissi appricari a razziunalitati a ogni prubblema eni cunzidiratu lu cangiamentu issinziali.<br />
A pàrtiri di stu piriodu, 'nta l'Iuropa, si purtau giniralmenti a lassarci libbera pinzatura e scrittura di ricircari a viritati in quarsiasi forma, senza lu scantu di trasiri in cuntrastu cu l'idee abbituali.<br />
Lu illuminismu macari ci appi n'infulenza rilativa supra na puoca di li Patri Funnaturi dâ Merica.<br />
Fuorri influinzati di l'idee di l'Illuminismu, di li duvira e di lu ruolu di cuvirnari pâ genti.<br />
Chissu purtai moltu prubabbilmenti â [[Verra d'Indipindenza]].<br />
 
[[CategoryCatigurìa:Illuminismu]]
 
[[an:Ilustrazión]]
Line 89 ⟶ 90:
[[sv:Upplysningstiden]]
[[ta:அறிவொளிக் காலம்]]
[[th:ยุคแสงสว่างภูมิปัญญา]]
[[tr:Aydınlanma Çağı]]
[[uk:Просвітництво]]