"Storia di Sarausa" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
nNuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
La cità pigghiò lu nomu dà vicina paludi Sykara ntô [[sèculu VIII a.C.]], quannu la funnaru li [[Corinzi]]. Doppu la [[guerra dû Peloponnesu]] sutta [[Dionisiu lu vecchiu]], Sarausa divintau la cità cchiù mpurtanti dî culonî uccidintali dâ [[Magna Grecia]], agghicannu a aviri un miliuni d'abbitanti. Lu piriudu di grannizza dâ cità durau nzinu â fini dâ [[secunna guerra punica]] quannu ntô [[212 a.C.]] Sarausa fu cunquistata dî [[rumani]] cumannati di [[Marcellu]]. <br />
{{FestaSicilia}}
[[File:Siracusa-cattedrale.jpg|thumb|left|300px|La cattiddrali di S. Lucia, custruita supra li pilastri grechi dû tempiu di Atena.]] In èbbica paleocristiana, fu una dî primi cità a essiri cristianizzata. Ntô primu sèculu [[San Paulu]] passau di Sarausa e â fini dû terzu sèculu nasci a Sarausa [[Santa Lucia]], chi tanta parti appi ntâ [[cristiani]]zzazzioni di lu [[mpiru rumanu]]. In èbbica bizzantina, tra lu [[663]] e lu [[668]], Sarausa fu capitali di lu [[mperu bizzantinu]] sutta [[Custanti II]]. Ntô [[768]] lu sarausanu [[Stefanu III]] addivintau papa, comu tri àutri siciliani prima di iddu tra lu VII e l'uttavu sèculu. Ntô [[827]] appi a subbiri nu primu assediu àrabbu dî truppi di [[Asad al Furat]], chi pirò morsi duranti l'assediu e la cità potti perciò rispinciri stu primu attaccu. Ntô [[878]] appi a subbìri n'àutru assediu tràggicu, chi si cunchiurìu cu la cunquista àrabba dâ cità. Sarausa fu libbirata dî truppi [[Sicilia (ebbica nurmanna)|nurmanni]] sulu ntô [[1088]].
 
Cu la cunquista arabba prima e nurmanna appoi, la cità avia pirdutu di mpurtanza, a vantaggiu di [[Palermu]], nova capitali dâ Sicilia. La storia di Sarausa segui perciò la storia dâ Sicilia, a parti nu piriudu assai curtu unni Sarausa attravirsau nu duminiu [[Genova|ginuvisi]].
 
Ntô [[1609]] lu pitturi [[Caravaggiu]] s'arrifuggiau a Sarausa, all'ebbica sutta duminazzioni spagnola. N'abbinimentu assai mpurtanti fu lu [[tirrimotu dû 11 di jinnaru 1693]] chi distruiu la cità e chi pirmisi la ricostruzzioni n stili [[baroccu sicilianu|baroccu]].
 
Cu l'unità d'Italia e la ndustrializzazzioni purtata avanti ntô vintesimu seculu la cità addivintau nu cità portuaria moderna, e grazzi ê siti archiologgichi unu dî siti turistichi cchiù mpurtanti dâ Sicilia.
 
{{StoriaSiciliana}}