"Munarchìa" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: jv, th, tl, xal Modifico: ms, zh |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1:
{{stub}}
La '''munarchìa''' è na [[forma di cuvernu]] ntâ quali lu putiri è 'n manu (numinalmenti o di fattu) a na sula pirsuna, comu suggirisci l'etimoluggìa dû grecu "monos". Ginirarmenti, ma nun nicissariamenti, tali munarca havi lu tìtulu di Reghi (o Riggina).
Secunnu lu principiu aristutèlicu, è una dî tri formi sani di cuvernu, nzèmmula cu [[uligarchìa]] e [[puliteia]], mentri la sò forma digginirata è la tirànnidi.
Ntô [[Rinascimentu]], li munarchii putevanu accintrari putiri assai mpurtanti, chi nun eranu sulu di tipu esecutivu, ma puru giudizziariu e liggislativu. Cu la nascita dî [[nazzioni]], li munarchii addivintaru [[munarchìa assuluta|assuluti]].
Nta l'ùrtimi sèculi lu tèrmini veni macari mpiatu, spissu ntâ sprissioni [[munarchìa custituzziunali]], pi nnicari stati ntê quali asisti un suvranu, ma lu sò putiri è cchiù o menu limmitatu dâ prisenza di parramenti, secunnu formi ca sarìssiru cchiù propiamenti aristucràtichi o dimucràtichi. Lu riversu di sta sprissioni è mmeci ''munarchìa assuluta''.
|