"Surrialismu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Zazà (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Zazà (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 10:
Ppì arranciùnciri stu ubbittìvu, li Surrialìsti ùsanu lu '''automatismu psìchicu''': l'esprissiòni artìstica havi a èssiri lu risultàtu di l'immidiàta currispunnènza tra lu 'ncòsciu e lu gestu artìsticu; la cuscienza nun havi a esercitàri nûddu cuntròllu muràli o razziunàli su li risultàti finàli. </br>
Nnì tradùrri lu 'ncòsciu nni tèrmini figuratìvi si sìguinu dui ntirìzzi addivèrsi: unu privilèggia la figuraziòni naturalìstica, l'âtru chìdda astràtta.
== La figurazziòni naturalìstica e astràtta ==
Ntâ figuraziòni naturalìstica, vìnninu accustati parti di mmàggini riàli senza nûddu critèriu logicu o razziunàli. L'arti surrialìsta addivènta accussì nnu '''mûnnu novu''', fantasticu e stravagànti, unni la rialità si fûnni cu lu sognu. Esemplari è a tali prupòsitu René Magritte, ca arrializza òpiri ca provvocanu, a chi li talìa, effètti di surprèsa e spaesamèntu. </br>
Òltri a chìsti accustamènti assùrdi, li Surrialìsti addifòrmanu spèssu le figùri, cumu putèmmu taliàri nni li òpiri di Salvator Dalì, mantinènnu pirò sempri formi addifinìti e nìtidi: ciò cuntribuìsci a crìari nn'attimusfèra nquitànti e allucinànti. </br>
== La figuraziòni astràtta ==
Ntâ figuraziòni astràtta li artìsti partìnu sempri da li formi naturàli, ca vìnninu pirò trasfiguràti seguènnu nnu princìpiu d'astrazziòni. Artisti cumu André Masson, Joan Mirò, Max Ernst e Yves Tanguy, addipìnninu quadri fantàstici attingìnnu da lu sognu e da la luru memòria. Cu ossèrva è lìbbiru di nterpritàri e trovàri nni chìsti òpiri significàti simmòlici: nni chistu sensu, lu Surrialismu pò essiri cunsidiràtu lu erèdi principàli di lu [[Simmulismu]] e di lu Dadaismu.