"Surrialismu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Riga 8:
'N accordu ccu la tiurìa di Freud, ntô 1924 lu pueta [[Francia|francisi]] André Breton pùbblica lu ''Primu manuscrittu du Surrialismu''. Nta stu scrittu, Breton spijiga lu scopu di lu so' muvimentu: esprìmiri tuttu chiddu c'apparteni a la parti irrazziunali di l'èssiri [[umanu]], l'incosciu, nta tutta libbirtati e a na manera "autumàtica", zoè senza nuddu ntirventu di la raggiuni. Propriu cumu avveni nti lu sonnu, quannu la mmàggini si sussìgunu senza nu lijami apparenti, rilivannu la parti cchiù prufunna e scura di la nostra menti.
 
== Li prucidimèntiprucidimenti di li SurrialìstiSurrialisti ==
[[File:Magrittefirma.jpg|thumb|left|150px|''La firma 'n biancu'', René Magritte.]]
PpìP'arrivari arranciùnciria stu ubbittìvust'ubbiettivu, li SurrialìstiSurrialisti ùsanu lu '''automatismuautumatismu psìchicu''': l'esprissiòniesprissioni artìstica havi a èssiri lu risultàturisultatu di l'immidiàtaimmidiata currispunnènzacurrispunnenza trantra lu 'ncòsciuncosciu e lu gestu artìsticu; la cuscienza nun havi a esercitàriesircitari nûddunuddu cuntròllucuntrollu muràlimurali o razziunàlirazziunali su li risultàtirisultati finàlifinali. </br>
NnìNi tradùrritradurri lu 'ncòsciuncosciu ni nnili tèrmini figuratìvifigurativi si sìguinu dui ntirìzzintirizzi addivèrsiaddiversi: unu privilèggiaprivileggia la figuraziònifigurazzioni naturalìstica, l'âtruàutru chìddachidda astràttaastratta.
 
== La figurazziòni naturalìstica e astràtta ==