"Micheli Servetu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Criazzioni da sizzioni == Vuci currilati == * dialugu
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: eo:Miguel Servet; modifiche estetiche
Riga 1:
[[imageFile:Michael_Servetus.jpg|thumb|250px|Micheli Servetu.]]
'''Micheli Servetu''' (Villanova de Sixena, [[Spagna]], [[19 di sittèmmiru]] [[1511]] - [[Ginevra]], [[Svìzzira]], [[27 di uttùviru]] [[1553]]), '''Miguel Servet''' pi [[lingua spagnola|spagnolu]], fu un [[tiulogu]], un [[mèdicu]] e un [[umanista]]. Sparti dû studiu dâ [[Bibbia]], si ntirissau ê [[scienza|scienzi]] comu l'[[astronumìa]], [[mitiuruluggìa]], [[giografìa]], [[jurisprudenza]], [[anatumìa]] e [[matimàtica]].
 
== Comu picciottu ==
Servetu era sempri nu studenti brillanti. A 14 anni canuscìa già lu [[lingua greca|grecu]], il [[lingua latina|latinu]], l'[[ebbraicu]] e avìa arricugghiutu na vasta canuscenza 'n campi comu la [[filusufìa]], la matimàtica e la [[tiuluggìa]]. A 16 anni jiù a studiari a l'[[univirsità]] di [[Tolosa]], nnâ [[Francia]] unni liggìu pâ prima vota la [[Bibbia]] - lu fici 'n sicretu, datu ca era vitatu - e cci arristau affascinatu.
 
== Contra la Cresia ==
Propiu liggennu la Bibbia Servetu accuminzau a aviri dî dubbi supra li soi duttrini. Dubbi accintati dâ digradazzioni murali dû [[cleru]] spagnolu e dâ cirimonia di ncurunazzioni di [[Carlu V]]: secunnu a iddu, stu sfarzu era cuntrastu câ simpiricità dî [[Vangelu|Vangeli]]. Ntô [[giugnettu]] [[1531]] pubbricau ''De trinitatis erroribus'': 'n stu libbru crìitica cu forza li patri dâ [[Chiesa Cattòolica]], accusànnuli d'aviri nzitatu fausi nzignamenti quali la [[trinità]] ô nteru dû [[cristianèsimu]]. L'[[1532|annu succissivu]] vinni pubbricatu lu sò ''Dialogorum de Trinitate'' (''Diàlugu supra la trinità'') e puru ''De Iustitia Regni Christi'' (''Supra lu regnu di [[Gesù Cristu]]'').
 
Sta sò presa di pusizzioni supra la trinità lu facìu aviri na tinta riputazzioni, nun sulu tra li cattòlici, ma puru tra li prutistanti.
 
== Scuperti scintìfichi ==
Doppu la pubbricazzioni dî soi òpiri supra la trinità, pi Servetu accumenzau nu pirìudo di pirsicuzzioni. Pi chissu era custrittu a scappari a [[Pariggi]], sutta lu nomu fàusu di '''Villanovanus'''. Ccà accuminzau a studiari l'[[arti]] e la [[midicina]] e la sò cusiurità lu spincìu a attagghiari li cadàviri pi capiri l'[[anatumìa umana]]. Ntô [[1533]] scrivìu ''Christianismi Restitutio'', ntô quali mintìu li soi scuperti supra la [[circulazzioni nica]], 75 anni prima ca [[William Harvey]] scuprissi l'[[apparatu circulatoriu]]. Priparau puru na nova edizzioni dâ ''[[Claudio Tolomeo#La Giografìa|Giografìa]]'' di [[Claudio Tolomeo|Tolomeo]] e scrivìu un trattatu di [[farmacoluggìa]] (''Syruporum universa ratio'').
 
== Priciuni, prucessu e cunnannata ==
Servetu vinni arristatu lu [[4 di aprili]] [[1553]] p'affruntari l'auturità dâ Chiesa Cattòlica, ma câ cumplicità di Calvino chi avìa dinunzatu a l'auturità cattòlica l'erètica. Doppu sulu 3 jorna Servetu si nni scappau dâ [[priciuni]]. Lu [[13 di austu]] vinni acchiappatu nta na cresia rifurmata di Ginevra. Pû vuliri di Calvino, lu quali avìa nfruinzatu la justizzia dî cresi rifurmati di [[Zuricu]], [[Berna]], [[Basilea]] e [[Sciaffusa]], quantu ca lu [[24 di uttùviru]] vinni prucissatu e cunnannatu ô [[rogu]], nzèmmula chî soi òpiri antitrinitari. L'esecuzzioni abbinìu tri jorna doppu, lu [[27 di uttùviru]] [[1553]]. Ntô [[1900]], li auturità di Ginevra cci fìciru custruiri 'n ''Place Champel'' un munumentu d'espiazzioni â mimoria di Micheli Servetu.
 
== Vuci currilati ==
* [[dialugu]]
 
[[categoryCatigurìa:Biografìi|Servetu M]]
[[categoryCatigurìa:Spagna]]
 
[[an:Miguel Serveto y Conesa]]
Riga 29:
[[de:Michael Servetus]]
[[en:Michael Servetus]]
[[eo:Miguel Servet]]
[[es:Miguel Servet]]
[[fi:Miguel Serveto]]