"Surrialismu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Klone123 (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[File:Surrealismu.jpg|thumb|right|250px|''La persistenza di la mimoria'', Salvator Dalì.]]
Lu '''Surrialismu''' è nu muvimentu curturali ca nascìu ntî l'anni 20 a [[Parigi]]. Tiurizzatu di [[André Breton]] si sviluppò nti l'[[Arti visuali|arti visivi]] (comu la pittura, scurtura, etc.), ma videmma ntâ la [[Littiratura]] e ntô [[Cinima]]. </br>
Li espunenti cchiù mportantimpurtanti di lu Surrialismu sù [[René Magritte]] e [[Salvador Dalì]] pâ pittura e [[Luis Buñuel]] pô cìnima.
si sviluppò nti l'[[Arti visuali|arti visivi]] (comu la pittura, scurtura, etc.), ma midemmi ntâ la [[Littiratura]] e ntô [[Cinima]]. </br>
Li espunenti cchiù mportanti di lu Surrialismu sù [[René Magritte]] e [[Salvador Dalì]] pâ pittura e [[Luis Buñuel]] pô cìnima.
 
== La rapprisintazzioni di lu ncosciu ==
Lu mèdicu [[Austria|austriacu]] [[Sigmund Freud]], ccucu la sò tiurìa psicanalìtica, analizza la nfluenza di lu nostru cumpurtamentu di ssi disìi e mpulsi istintivi ca fannu parti di lu nostru '''ncosciu''', ca è la parti cchiù ammucciata di nuatrinuàutri e ca si manifesta soprattuttusuprattuttu nti li sonna. </br>
'N accordu ccucu la tiurìa di Freud, ntô 1924 lu pueta [[Francia|francisi]] André Breton pùbblicapùbbrica lu ''Primu manuscrittu du Surrialismu''. Nta stu scrittu, Breton spijiga lu scopu di lu so' muvimentu: esprìmiri tuttu chiddu c'apparteni a la parti irrazziunali di l'èssiri [[umanu]], l'incosciulu ncosciu, nta tutta libbirtati e a na manera "autumàtica", zoè senzasinza nuddu ntirventu di la raggiuni. PropriuPropiu cumu avveni nti lu sonnu, quannu la mmàggini si sussìgunu senzasinza nu lijami apparenti, rilivannu la parti cchiù prufunna e scura di la nostra menti.
 
== Li prucidimenti di li Surrialisti ==
[[File:Magrittefirma.jpg|thumb|left|150px|''La firma 'n biancu'', René Magritte.]]
P'arrivariagghicari a st'ubbiettivu, li Surrialisti ùsanu lu '''autumatismu psìchicu''': l'esprissioniesprissiuni artìstica havi a èssiri lu risultaturisurtatu di l'immidiatala mmidiata currispunnenza ntra lu ncosciu e lu gestu artìsticu; la cuscienza nun havi a esircitari nuddu cuntrollu murali o razziunali susupra li risultatirisurtati finali. </br>
Ni tradurri lu ncosciu ni li tèrmini figurativifiurativi si sìguinusìinu dui ntirizzinnirizzi addiversidiversi: unu privileggia la figurazzionifiurazzioni naturalìstica, l'àutru chidda astratta.
 
== La figurazzionifiurazzioni naturalìstica e astratta ==
Ntâ figurazzionifiurazzioni naturalìstica, vìnninu accustati partibanni di mmàggini riali senzasinza nuddu criteriu lòggicu o razziunali. L'arti surrialista addiventa accussì nnunu '''munnu novu''', fantàsticu e stravaganti, unni la rialitàrialitati si funni cu lu sonnu. EsemplariAsimplari è a tali prupòsitu René Magritte, ca arrializza òpiri ca pròvucanu, a cui li talìa, effetti di surpresasurprisa e spaesamentuspaisamentu. </br>
OltriUltra a chisti accustamenti assurdi, li Surrialisti addifòrmanuarrifurmanu spissu li0li fiuri, cumucomu putemmuputemu taliari nninti li òpiri di Salvator Dalì, mantinennu pirò sempri furmi addifinitidifiniti e nìtidi: ciòchissu cuntribbuisci a criari nnn'attimusfera nquitanti e allucinanti. </br>
Ntâ figurazzionifiurazzioni astratta li artisti pàrtinupàrtunu sempri di li furmi naturali, ca vìnninu pirò trasfiguratitrasfiurati siguennusiquennu nnunu princìpiu d'astrazzioni. Artisti cumucomu André Masson, Joan Mirò, Max Ernst e Yves Tanguy, addipìnninu quadriquatri fantàstici attingìnnuattincìnnu di li sonna e di la mimòria d'iddi. CuiCu talìa è lìbbiru di ntirpritari e truvariasciari nnin chisti òpiri significati simmòlicisimmulici: nnin chistu sensusinzu, lu Surrialismu pò èssiri cunsidiratucunzidiratu l'eredi principali di lu [[Simmulismu]] e di lu Dadaismu.
 
{{Artìculu dâ simana|25 di austu| 2009}}