"Lacu di Bolsena" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
JAnDbot (discussioni | cuntribbuti)
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Modifico: nl:Meer van Bolsena; modifiche estetiche
Riga 1:
[[ImageFile:Bolsena bw.jpg|thumbnail|right|Lu Lacu di Bolsena]]
[[ImageFile:Lago bolsena tramonto.jpg|right|200px|Lu Lacu di Bolsena]]
Lu '''Lacu di Bolsena''' è un [[lacu (bacinu)|lacu]] di l'Italia cintrali, d'urìggini [[Vurcanu (geoluggìa)|vurcànica]], furmata circa 300.000 anni fa.
 
Havi na forma ellìttica, tìpica pâ sò urìggini, havi dui [[ìsula|ìsuli]] e un [[ciumi]] emissariu. Havi n'aria tutali di 113,5 km², s'attrova a 305 m s.l.m., havi na prufunnità màssima di 151 m e na prufunnità media di 81 m.
 
S'attrova ntiramenti nnô tirritoriu dâ [[pruvincia di Viterbo]] e pricisamenti ntâ parti a nord, chiamata ''Auta [[Tuscia]]''. Assai sunnu li nzidiamenti turìstici, spiciarmenti pû turismu a cuntattu câ natura, p'asempiu, nnî campeggi, agriturismi e nnî bed and breakfast.
 
== [[Isula|Isuli]] dû lagu ==
=== L'isula Bisentina ===
:È la cchiù granni 'n tèrmini di superfici (17 ha), ntirissanti scursioni turìstica, l'isula pò nfatti èssiri visitata usannu un sirvizziu di [[Capodimonte]]. Cumprisa ntô bigghiettu, na nica scursioni supra l'isula Bisentina cu visita guidata, p'ammirari la natura quasi ncuntaminata cumposta di vòscura fitti di cherza, li jardina â taliana, li visuali ncantèvuli e li nummurusi munumenti, comu la cresia dî Santi Giacomo e Cristoforo, câ còppula rializzata dû [[Jacopo Barozzi da Vignola|Vignola]], lu cummentu Franciscanu; la nutèvuli Rocchina, timpiettu di Santa Caterina, custruiuta supra un colombariu etruscu, e ancora la cappedda dû Crucifissu cu affreschi dû [[Seculu XV.
:Abbaccata la scursioni, la varcuzza cumpreta un firriatu panuràmicu di l'isula, n'ammustra li ridenti ciumiddi nna l'Ovest, lu maistusu munti Tabor ô Nord, li rampanti roccamatu supra l'azzolu dû lagu ntô Est, e nfini la parti virduni dû latu miridiunali versu lu paisi di Capodimonte.
:Li etruschi e li rumani lassaru sulu picca trazzi dâ sò pirmanenza supra l'isula. Ntô [[Seculu IX]] fu abbitata comu rifuggiu dî ncursioni saracini. A mità [[1200]] addivintau pruprietà dî signuri di Bisenzio chi doppu li prubbremi cu l'isulani, la ncinniaru abbandunànnula. Ntô [[1261]], alettu Papa, [[Papa Urbano IV|Urbano IV]] ricunquistò l'isula, chi ntô [[1333]] fu nuvamenti distruiuta di Ludovico il Bavaro, accusatu d'erisia e scumunicatu dû Papa. Pruprietà dî Farnese dû 1400, trasìu na èbbica di granni pruspirità e fu visitata d'assai Papi. Ntô [[1635]] era cuvirnata dû duca di Castro Odoardo Farnese, chi trasiu 'n cunflittu câ cresia chi abbaccau câ cumpreta distruzzioni di Castro. Tutti dui isuli riturnaru â cresia e poi foru ciduti di novu. La principissa Beatrice Spada Potenziani, muggheri dû duca Fieschi Ravaschieri nni è la propiu pruprietaria.
 
=== L'isula Martana ===
:Situata di frunti ô centru abbitatu di Marta, l'isula Martana avissi a fattu custodi dî rinanenti di [[Santa Cristina]] câ ntinzioni di scanzari chi vinni abbinutu dî barbari. Si dici sparti ca nn'èbbica siguenti, duranti lu duminiu dî [[Goti]], abbiniu un morti tirrìbbili â sò riggina [[Amalasunta]]. Teodato, cucinu di Amalasunta, avìa disìu di pigghiàrisi lu putiri e usa na cunciura e la fa ammazzari pi manu dûn sicariu.
:L'isula è attualmenti di proprietà privata, dunca la visita nun è libbira.
 
== L'emissariu ==
=== Lu ciumi Marta ===
Dû lagu di Bolsena, 'n currispunnenza dû centru abbitatu di [[Marta (VT)|Marta]], lu ciumi emissariu accumenza lu sò cursu versu lu [[Mari Tirrenu]].
Doppu avennu attravirsatu Marta, Tuscania e Tarquinia, ncontra lu mari nnî banni dû Lido di Tarquinia. Qui, in una zona bellissima compresa tra la foce del Fiume Marta e quella del Fiume Mignone, è stata stituita la [[Riserva Saline di Tarquinia|Riserva Naturale di Popolamento Animale "Salina di Tarquinia"]].
 
== Paisi supra li spondi dû lagu ==
Li paisi chi si affaccianu ô lagu cumprènninu:
 
Riga 28:
* [[Montefiascone]], suvirchia lu lagu chî soi munumenti mpunenti, quali la Rocca e la cùpula di Santa Margherita. Antica sedi viscuvili, è nota pû vinu ''Est! Est!! Est!!!''.
* [[Marta (VT)|Marta]], nota pî fistiggiamenti p'anurari la Madonna dû Munti, la cussidditta Festa dî Passati, chi veni spissu dinuminata ''Barabbata'', è un paisi di cui li sò abbitanti càmpanu supratuttu d'agricultura, mpasturari o e la pisca.
* [[Capodimonte]], supra la sponda dû lagu, havi un portu dunni pàrtinu li traghetti pi l'isuli.
* [[Valentano]] è nutatu p'avennu datu la nascita a [[Paolo Ruffini]], doppu aviri statu p'assai tempu lu centru di l'èbbica [[Farnese (famiglia)|farnesiana]] doppu la distruzzioni di [[Castro (ducato)|Castro]] ([[1649]]) e la dissuluzzioni dû culligatu [[Ducato di Castro|ducatu]]. L'anticu casteddu farnese è sedi dû Museu dâ Pristoria dâ Tuscia.
* [[Gradoli]] è cèlibbri pi l'ogghiu e lu vinu, spiciarmenti chiddu licurusu, chiamatu ''Aleatico''. Puru stu centru cunserva un mpunenti palazzu Farnese, chi fu cummissiunatu dû Cardinali Alessandro Farnese, divinutu poi [[Papa Paolo III]].
Riga 34:
* [[San Lorenzo Nuovo]], ntiramenti ricustruiutu e carattirizzatu di n'architittura muderna dâ fini dû [[Seculu XVIII]], canusciutu pî gnocchi di patati chi ponnu èssiri tastati 'n accasioni dâ sagra chi s'abbeni duranti austu.
 
== Viditi puru: ==
* [[Lagu di Mezzano]]
 
== Lijami di fora ==
* [http://www.lago-bolsena.it/ Informazioni e foto di carattere turistico sul Lago di Bolsena]
* [http://www.navigabolsena.com/ Servizio di navigazione]
* [http://www.tarquinia.net/citta/turismo/aree_protette_saline.asp Comune di Tarquinia: Riserva Naturale di Popolamento Animale "Salina di Tarquinia"]
 
[[CategoryCatigurìa:Italia]]
 
[[ca:Llac de Bolsena]]
Riga 59:
[[lv:Bolsēnas ezers]]
[[ms:Tasik Bolsena]]
[[nl:BolsenameerMeer van Bolsena]]
[[nn:Bolsenasjøen]]
[[pl:Bolsena (jezioro)]]