"Liunforti" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: ca:Leonforte
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 17:
Liunforti nascìu ntô [[1610]] e lu nomu cci lu detti Niculò Plàcido Branciforte, conti di Raccugghia. Lu paisi appartinni a sta nòbbili famigghia ppi tantu tempu e ntô [[1622]] ci vinni arricanusciutu lu status di principatu; appoi lu cumuni addivintau autònumu.
E' assai mpurtanti la [[cresia]] dê Cappuccini fatta ntô [[1630]] ca sarva dui stàtui fatti dô [[Dumìnicu Gaggini|Gaggini]], la lastra di brunzu dâ tomba dô prìncipi Niculò Plàcido Branciforte e lu sarcòfagu dâ principissa Catarina Branciforte, tutti dui dô [[Sèculu XVII|XVII sèculu]].
 
'''Gugrafia'''
 
Liunforti s'attrova ammenzu e muntagni dill'Erei. U paisi è ajicatu nte timpi di na muntagnedda ca je auta de 600 metri (nti lu centru storicu) e 750 metri (nta zona nova).
 
'''Storia'''
 
Nti sta zona dill'Erei c'era l'insediamentu di Tabas o Tavaca.
Quannu ci fuaru i Bizzantini e appoi l'arabbi ci ficiru un castieddu chiamatu di Tavi, ma i paisani u canuscinu comu "u Castuddazzu".
siccomu a Liunforti c'è tanta acqua, allura ci ficiru tanti mulini ad acqua e sistemi pp'abbivirari l'ortu.
 
Nto 1610, Nicolò Placitu Branciforti, vidiannu ca c'era l'acqua appi a pinsata di funnaricci un paisi ca a chiamà Liunforti
 
== Munumenti ==