"Purmuna" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
TXiKiBoT (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: sco:Buffs
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Modifico: az:Ağciyərlər (insanın anatomiyası); modifiche estetiche
Riga 12:
 
==== Cullucazzioni e struttura ====
Li dui purmuna, drittu e mancu, sunnu posti ntô [[Turaci|cavitati turacica]] ô di susu dû [[diaframma (anatumia)|diaframma]] e l'accupana quasi cumplitamenti, cu esclusioni dû [[midiastinu]], la cavitati cintrali accupata dû [[cori]], e dû spazziu accupata dî grossi vasi sanguigni, dâ trachea e di l'[[esufagu]].<br />
Hannu na forma [[Conu|cunica]] rreulari, cu na basi cuncava, c'appoja supra lu [[diaframma (anatumia)|diaframma]] e n'apici ottusu, ca spurci dâ prima [[custola]]. Sunnu àuti circa 25 cm. Lu sô pesu tutali è di 1.100 g circa, cûn vulumi tutali di 1.700 cm&sup3;.La facci esterna è cummessa (p'adattarisi â gaggia turacica), mentri chidda nterna è cuncava (pi faciri postu ô cori).<br />
Supra la facci nterna prisenta na granni fissura, l'[[ilu purmunari]], 'n cui ntrasinu 'n bronchi e l' [[Arteria purmrnari|arterii purmunari]] e nescinu li [[Vina purmunari|vini purmunari]].<br />
Li dui purmuna nun sunnu aguali, la sô diffirenza è principarmenti duvuta ô spazziu ca ntô [[turaci]] veni accupatu dû [[cori]].
 
Hannu n'aspettu elasticu, cripitanti sutta cumprissioni. Lu culuri dû purmuni è russu scuru ntô fetu ca nun àvi rispiratu, addiventa ruseu ntô niunatu e ntê juvini, addivintannnu russu scuru nta l'adulti; 'n prisenza di dipusiti di pruvulazzi o di risidui di fumi acquisiscinu un culuri griciu-ardesia.<br />
La sô supirficii appari lucenti a causa dû fugghiettu ca li cummigghia: la [[pliura viscirali]].<br />
Pâ sô attivitati rispiratoria, li purmuna sunnu nnirvati dû [[nervu vacu]] e dû [[nervu simpaticu]].
 
==== Purmuni drittu ====
 
Lu purmuni drittu è pircorsu di dui ncisuri (ncisura urizzuntali e ncisura ubbliqua) ca lu suddividinu 'n tri lobbi (lobbu supiriuri, lobbu midiu e lobbu nfiriuri).<br />
La diramazzioni dû [[broncu]] (broncu principali drittu), ca ntrasi ntô purmuni, si suddividi 'n ultiriori tri diramazzioni principali, una p'ogni lobbu: broncu lubbari supiriuri, broncu lubbari midiu e broncu lubbari nfiriuri.
 
==== Purmuni mancu ====
 
Lu purmuni mancu è pircorsu di na sula ncisura (ncisura ubbliqua) ca lu suddividi 'n dui lobbi (lobbu supiriuri e lobbu nfiriuri).<br />
La diramazzioni dû [[broncu]] (broncu principali mancu), ca ntrasi ntô purmuni, si suddividi 'n ultiriori dui diramazzioni principali, una p'ogni lobbu: broncu lubbari supiriuri e broncu lubbari nfiriuri.
 
Riga 39:
==== Struttura nterna ====
 
Ntê purmuna pinitranu li bronchi, ca si suddividinu 'n rami sempri chiù suttili e nummarusi, distribuennusi 'n tuttu lu tissutu. Ogni broncu tirmina 'n tubbuli suttili ditti [[Broncu lubbulari|bronchi lubbulari]], ognidunu dî quali ntrasi 'n un [[lubbulu purmunari]].<br />
Ogni lubbulu custituisci n'unitati anatumica difinuta. Sunnu nfatti cumplitamenti abbolti 'n un mmulucru cunnittivu ca l'isola e ognidunu d'iddi adempi â funzioni rispiratoria ndipinnentimenti di l'àutri. Li lubbuli sunnu visciculetti d'1 cm&sup3; circa.<br />
Ogni lubbulu arricevi un [[broncu supralubbulari]], ca, accumpagnatu di na branca di l'[[arteria purmunari]], pinetra ntô lubbulu stissu ([[broncu ntralubbulari]]) unni duna dî branchi cullatirali e appoi si biforca.<br />
Lu lubbulu si suddividi ultiriormenti 'n circa 30 ramificazzioni tirminali ([[Brunchiolu rispiratoriu|brunchioli rispiratori]]) ca pinitranu ntê [[Acinu purmunari|acini purmunari]]. St'acini sunnu cumposti di viscicoli nfrattuusi ([[Alviolu purmunari|alvioli purmunari]]) ô nternu di na cavitati ditta [[nfunnibbolu]].<br />
Li scanci gassusi tra lu sangu ca circola ntê capiddari dî purmuna e l'ariu nspirata abbèni pi menzi di l'alvioli. Propiu pirchistu, li vasi artiriusi si suddividinu siquennu fidirmenti ogni singulu broncu, juncennu ogni singulu acinu purmunari, pi cunturnari l'alvioli cu na fitta riti. L'ussiggenu cuntinutu nta l'alviolu, passa ntô sangu attravirsannnu la pareti dî capiddari, sciugghiennusi 'n iddu.<br />
La mpalcatura di l'alvioli è cumplitata dûn ntrizzu di fibbri riticulari ca li rivistinu estirnamenti, ripurtannu l'alviolu â sô pusizzioni naturali, doppu la dilatazzioni duvuta a la nspirazzioni.<br />
Supra li pareti di lu nfunnibbolu s'attruvanu na serii di luggetti a nidu di lapi (vò dìciri comu dintra di na [[Laparìa]]): l' [[alviolu purmunari|alvioli purmunari]].<br />
L'alviolu è furmatu di na struttura cunnittiva ca veni sustinuta estirnamenti di na riti di fibbri elastichi, lu sô nternu è cummigghiatu dûn stratu di cilluli appiattuti ([[epiteliu purmunari]]), ca cummighia na riti di [[vasu sanguignu|vasi sanguigni]].
Riga 106:
[[arc:ܪܐܬܐ]]
[[ay:Chuyma]]
[[az:Ağciyərlər (insanın anatomiyası)]]
[[az:Ağciyər]]
[[bg:Бял дроб]]
[[bn:ফুসফুস]]