"Verra anglu-zanzibbariana" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
+uk
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[Image:AngloZanzibarWar.jpg|thumb|300 px|right|Lu palazzu dû sultanu doppu lu bumbardamentu]]
La '''verra anglu-zanzibbariana''' fu cummattuta tra lu [[Regnu Unitu]] e [[Zanzibbàr]] lu [[27 di agustuaustu]] [[1896]]. Cu nnana durata di suli 45 minuti, è la cchiù brevi [[verra]] ducumintata dâ storia, e è citata pi stu fattu dû ''[[Guinness Book of Records]]''.
 
==Storia dû scontru==
 
Nnâ l'ùrtima dicina d'anni dû [[sèculu XIX]], l'ìsula di Zanzibbar era l'oggettu di sciarra tra li [[culunialismu|putiri culuniali]] dû [[Regnu Unitu]] e dâ [[Girmania]]. Li ngrisi àppiru na pusizzioni privalenti, e ntô [[1890]] ottineruuttìnniru ca Zanzibbàr divintassiaddivintassi un prutitturatu britànnicu e lu mpegnu tudiscu di nuddu ntrumissioni. Lu [[sultanu]] [[Hamad bin Thuwaini di Zanzibbàr|Hamad bin Thuwaini]], 'n càrrica dû [[1893]], era cuntrullatu drittamenti dî auturitati culuniali britànnichi.
 
 morti di Thuwaini, lu [[25 di austu]] [[1896]], appuiatu (pi nu modu chi nun sapemu pricisamenti) dî tudischi, lu niputi [[Khalid bin Barghash di Zanzibbàr|Khalid bin Bargash]] si pigghiau lu putiri c'un [[colpucorpu di statu]]. Li ngrisi, chi sustinìanu n'àutru candidatucannidatu ([[Hamud bin Muhammed di Zanzibbàr|Hamud bin Muhammed]]) ordinaruurdinaru a Bargash di rinunziari ô tronu dànnucci comu ''[[ultimatum]]'' li uri 9 dû [[27 di austu]].
 
Bargash rifiutau la mpusizzioni ngrisingrisa e arricugghìu un n'asèrcitu furmatu di circa 2.800 òmini, un vecchiu [[pànfilu]] armatu dû sultanu, lu [[H.H.S. Glasgow]], e un vecchiu [[cannuni]] di [[brunzu]] chi nun sparava dû [[1658]]. Mentri li truppi di Bargash si preparàvunupriparàvunu pi furtificari e addifènniri lu palazzu, la [[Royal Navy]] ngrisingrisa facìa arricògghiri cincu [[navi di guerra|navi di guerra]] e accuminciavaaccuminzava a nviarimmiari [[truppi di sbarcu|riparti di sbarcu]] di li [[Royal Marines]].
 
NustantiNunustanti n'ùrtima prova dû sultanu a niguzziari la paci chî ngrisi attraversu lu rapprisintanti dî [[Stati Uniti]] a Zanzibbàr, li navi dâ ''Royal Navy'' accuminzaru a sparari versu lu palazzu la matina dû [[27 di austu]] pocupicca tempu doppu li 9. Li colpicorpa di cannuni duraru 45 minuti (36 secunnisecunnu arcuni fonti), duranti li quali lu ''Glasgow'' fu calatu 'n funnu e lu palazzu dû sultanu distrudutu. Lu sultanu si rinculau, doppu avennu addumunnatu e ottinutu [[asilu pulìticu]] pressu lu [[cunsulatucunzulatu]] [[mperu girmànicu|tudiscu]].
 
Doppu sta scunfitta, Ragash campau 'n [[esiliu]] a [[Dar es Salaam]] (tannu[[capulocu]] di l'[[Àfrica Urientali Tudisca]]) finunzinu ô [[1916]], annu 'n cui fu acchiappatuncagghiatu dî ngrisi e custrittucustrinciutu a trasfiririsitrasfèririsi a [[Mombasa]], 'n [[Kenja]], unni morìumurìu ntô [[1925]].
 
== Vuci currilati ==
* [[Verra dî triccentu trentacincu anni]]: forsi la verra cchiù longa dâ storia.
 
== CollegamentiCulligamenti esternisterni ==
* [http://home.globalfrontiers.com/Zanzibar/Zanzibar_Courage.htm ArtìcoloArtìculu di Global Frontiers supra la verra] (pi ngrisi)
* [http://www.guinnessworldrecords.com/content_pages/record.asp?recordid=46235 Guiness Book of Records] (pi ngrisi)