"Sant'Àngilu Muxaru" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: sv:Sant' Angelo Muxaro
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Modifico: sv:Sant'Angelo Muxaro; modifiche estetiche
Riga 19:
A li voti lu nomu lu nomu talianu è scrittu ''Sant'Angelo Musciaro''.
 
== Storia e archioluggìa ==
 
Supra li pareti di gissu cristallinu dâ cullina di Sant’Àngilu, tantìssimi sunnu li '''tombi''' rinvinuti. Granni parti di chissi sunnu di furma tunna a pseudo-cùpula cònica, ditta a Tholos e richiàmanu li custruzzioni fùnibbri principischi dâ [[Grecia]] [[Micinei|micinèa]]. Ginirarmenti cuntinìanu un nùmmaru granni di catàviri (nta una foru arritruvati 35 crozzi) e chistu fà pinzari a n’usu dumèsticu o dinàsticu.
Riga 37:
Propiu nta sta vaddi li Sicani arrinisceru a raffurzari la sò prisenza, cuntrullannu lu tràfficu di merci e di prudutti di mpurtanza vitali e arriniscennu midemma a viggilari supra li vìi di cumunicazzioni nterni, comu lu [[ciumi]] [[Plàtani]], ca dâ costa [[Àfrica|africana]] s’ammuttava agghiri lu nternu dâ [[Sicilia]] assumennu, di cunziquenza, un rolu strateggicamenti nivràlgicu pi l’eculibbri econòmici e pulìtici di ddi tèmpira.
 
== Speleoluggìa ==
 
Ô nternu dû tirritoriu dû cumuni di Sant’Àngilu Muxaru sunnu prisenti un cintinaru di cavitati di ntiressi speleològgicu.
Arcuni d’iddi sunnu usati dî turisti e quinni adatti a tutti li gradi di difficurtati, àutri distinati a un visitaturi cchiù spertu ntô campu speleològgicu.
 
=== Grutti di l'Acqua ===
 
Nu cumplessu di grutti, veramenti miritèvuli d’attinzioni, è rapprisintatu di l’accussidditti Grutti di l’Acqua. La sò urìggini acchiana direttamenti dû rusceddu di funnuvaddi. Tali azzioni, ntirissannu tirrena argillusi e rocci gissusi, scavau facirmenti gallarìi suttirrànii ca, evurvennu ntô tempu, purtau â morfoluggìa attuali custituuta di un vattali di l’acqua e tri gallarìi.
 
=== Grutta Ciàvuli ===
 
Attraversa tutta la cullina dû paisi pi circa 1200 metri: dâ sò enormi vucca fannu lu sò ngressu l’acqui di na surgenti ca, doppu aviri surcatu tutta la cavitati, nèscinu dâ parti di punenti dâ grutta.
Riga 52:
Nta l’anni lu passaggiu di l’acqua scavau gallarìi, cavitati e ambienti e canciau spissu lu cursu urigginariu criannu nu ntrizzu di passaggi, tani e e caverni di biddizza surprinnenti.
 
== Li cresi ==
 
Li cresi di Sant’Àngilu hannu ràdichi prufunni e singulari.
Riga 59:
Li dui gruppi, pi quasi dui sèculi, si mantìnniru distinti e pari abbitàssiru macari nta dui quarteri distinti.
 
=== La Matrici ===
 
La facciata principali dâ Matrici, di nchiantu rittu e squatratu dâ tradizzioni cincucintisca, è sprissioni mudirata dû tardu [[baroccu]] di mitati [[sèculu XVIII]]. Si prisenta cu nu sò ciarmu pâ simmitrìa di l’elementi architittònici, pi l’urnati ca ncurnìcianu lu purtali e li ngressi latirali, pi l'armunìa deû nzemi rinnutu gradèvuli midemma dû culuri ambratu dâ petra lucali.
Riga 70:
L'artaru maiuri, didicatu a Sant’Àngilu, e lu prisbiteriu, comu s’ossèrvanu oi, sunnu chiddi risurtanti dî nterventi dâ fini dû setticentu.
 
=== Cresia Santa Marìa d'Itria o dû Càrmini ===
 
S’havi nutizzia di l'asistenza dâ cresia già ntô [[1604]], quannu na bolla viscuvili cunfirmava la cunfratèrnita di Nostra Signura di l'Uria già "chiantata" n Sant’Àngilu ntâ cresia omònima.
Li picca tracci di mura, di curniciuna, dâ volta, d’arcati e di na finestra cu nfirriata, visìbbili ô nternu di n’ambienti, oi senza tettu, supra lu latu est e adiacenti â cresia attuali, rimànnanu, pi carattirìstichi custruttivi e stili, a n’edificiu [[riliggiuni|riliggiusu]] dû [[sèculu XVI]]. È quinni prubbàbbili ca chisti sunnu li rasti dâ cresia di l'Itria cchiù antica.
Lu campanaru, eliganti ntâ sò simpricità e rinnutu stupendu dâ petra, evidenzia caràttiri di cumpustizza classichiggianti, diffirenti dû purtali, appuntu pî diversi mumenti di custruzzioni. Ô sò nternu, na scala s’avvita a babbaluci nzinu ê campani, nta nu firriuni di sissantadui scaluna. Arricavata n blocchi di petra lucali, idda, è òpira di granni abbilitati e di ncegnu acutu. Lu nternu, dâ cresia, a navata ùnica secunnu la tradizzioni [[baroccu|barocca]], havi curniciuna e lisèni liniari e volta a vutti lunittata. L’ùnici elementi dicurativi di rilevu s’evidènzianu nta l’edìculi latirali unni sunnu sistimati l’artari.
Nta quattru cumpàrinu culonni tòrtili e elementi dicurativi dû tìpicu azzizzatu n modu [[rococò]]. Dû stissu stili sunnu li dui pùrpiti n lignu, l'acquasantera n petra lucali e la balaustrata di lignu, azzizzati o sustinuti di cariati e fiuri gruttischi [[carricatura|carricaturali]]li. Lu pavimentu, rifattu di ricenti cu madduna esagunali n conu, a mudellu dû pricidenti, cummigghia na seri di cripti distinati a sipurtura nzinu ô tardu '800. A cimiteru era distinatu macari lu spiazzu attornu â cresia.
 
== Archioluggìa ==
Riga 81:
Secunnu arcuni archiòloggi nta sta zona surgìa la mìtica Rocca di Kamicos, citati furtificata pruggittata, secunnu lu mitu cuntatu di [[Eròdutu]], di [[Dèdalu]] pi lu re sicanu [[Cocalos]].
 
[[CategoryCatigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
 
[[ca:Sant'Angelo Muxaro]]
Riga 98:
[[pms:Sant'Angelo Muxaro]]
[[pt:Sant'Angelo Muxaro]]
[[sv:Sant' Angelo Muxaro]]
[[uk:Сант'Анджело-Муксаро]]
[[vi:Sant'Angelo Muxaro]]