"Ferruvii a scartamentu ridduttu di la Sicilia" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Anthos (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Anthos (discussioni | cuntribbuti)
Riga 19:
frinata pirchì cuntinuarunu sulamenti i travagghi pi la [[Ferruvìa Circumetnea]], ca era na ferruvia privata 'n cuncissioni, custruita di
la ''Sucità Siciliana pi lavori pubblichi'', di cumpitenza e ntiressi di lu stissu Trewhella, cu la participazzioni di àutri capitali
privati e di la pruvincia di Catania e di li cumuni Atnei; sta linia vinni naucurata tra lu [[1895]] e lu [[1898]]. Li rimanenti linii di fari, appinu tanti autri ritardi, a causa di tanti mutivi di cuntrastu tra li cumuni ntirissati a faricci passare la ferruvia chiù vicinu possibili datu ca ci mittevunu li sordi<ref>Antonio Federici,''Lo scartamento ridotto in Italia''. in tutto Treno Tema n.14/1999 pag 10</ref>; c'erunu appoi li nteressi di li [[surfuru di Sicilia|sucità di sfruttamentu di lu sulfuru]] straneri o nazziunali ca non si ntirissavunu di trasportu passiggeri e ''tiravuno'' li tracciati 'n modu di sèrviri pi li propri mineri e nsinu lu tintativo di la [[Sucità pi li Strati Ferrati di la Sicilia]] ca circava di custruiri almenu la linia custera, [[Ferruvìa CastelvitranoCastelvitranu-Portu Impeducli|Castelvitrano-Portu Impeducli]] e Girgenti-Palma di Muntichiaru-Licata, a scartamentu nurmali <ref>Nico Molino,''Linee Ferroviarie-La rete FS a scartamento ridotto della Sicilia'' pag 10</ref>. Tuttu stu nsemi di cosi purtò lu Cuvernu a fari na ''Reggia Cummissioni'' ca nta lu [[1901]] studiò lu prublema ginirali arruvandu a conchiuduri dicisioni tantu sbagghiati ca forunu a la basi di la pricoci dicadenza di li stissi custruzioni novi. tuttu s'avia a fari a scartamentu ridduttu, sparagninu a lu massimu massima, sia di qualità di matiriali ca di menzi e pirsunali e pi junta girandu tunnu tunnu pi chianari e scindiri di lu massimu paisi e villaggi possibili
usandu a prufusioni li [[dinteri]]. Sti decisioni purtarunu ad aviri linii lentissimi, longhi a matula, scarsi di fundamenti e suggetti a
franamentu ogni vota ca chiuveva.
Riga 49:
Tra [[1928]] e [[1930]] un àutru prugettu, vinni in gran parti custruitu ma mai apertu; si trattava di la linia ca partèva di Palermu passandu pi San Cipirrellu, Campuriali nsinu a Salaparuta, undi s'avissi a ncucchiatu cu la linia pi Castelvitranu. Tra Palermu e Murriali c'iavianu misu puru li binari prima di la secunda guerra mundiali ma non vinni mai aperta. Nta l'anni Trenta inizziò la costruzzioni di lu prulungamentu di la ferrovia Catania-Caltagirone pi arrivari nsinu a Gela (a ddi tempi chiamata Tirranova); erunu 45 km e menzu, appruvati sinu da lu [[1911]] ma di 4 categoria a [[scartamentu ridduttu]] nonustanti fussi na linia npurtanti ca avissi pututu accurzari lu pircorsu totali di Catania a cicca 135 km, assai chiù curtu di chiddu esistenti via Canicattì (231 km) e via Sarausa/Rausa (268 km). Macari chista, (pari lu distinu di li cosi siciliani), fu rializzata tantu a rilentu ca si firmàu, prima pi la guerra nta lu [[1939]]. Arripigghiau nta li primi anni Cinquanta, poi si rifici n'autru prugettu e ricuminciaru a travagghiari nta lu [[1952]] ma l'apirtura arrivau sulu a nuvemmiru [[1979]].
 
Di tuttu lu prugramma mastodonticu discrittu chista è l'unica supravvissuta a la pulitica de rami sicchi (o megghiu de rami fatti siccari). Nonustanti si fussiru cuntinuati li custruzzioni ferruviarii nenti vinni fattu pi modernizzari chiddu ca già c'era, pi velocizzari lu sirviziu, pi aumentari la comudità di viaggiu; vinniru lassati li menzi e li carrozzi chiù vecchi, li locomutivi a vapuri cu velocità tra 15 e 20 km/h. L'unica cosa ca sappi fari lu statu fu tagghiari e chiudiri a partiri di la mità di l'anni Cinquanta; l'urtima linia [[Ferruvìa Castelvitranu-Portu Impeducli|la Castelvitranu-Portu Impeducli ]]chiudìu a la fine di lu [[1987]]. Scumpariù accuss' la grandi riti firruviaria a scartamentu ridduttu di la Sicilia; tanti ricordi di travagghiaturi, braccianti e campagnoli scumparerunu cu issa.
 
==Alencu di li ferruvii a [[scartamentu]] ridduttu==