"Ferruvii a scartamentu ridduttu di la Sicilia" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Anthos (discussioni | cuntribbuti)
Anthos (discussioni | cuntribbuti)
Riga 20:
frinata pirchì cuntinuarunu sulamenti i travagghi pi la [[Ferruvìa Circumetnea]], ca era na ferruvia privata 'n cuncissioni, custruita di
la ''Sucità Siciliana pi lavori pubblichi'', di cumpitenza e ntiressi di lu stissu Trewhella, cu la participazzioni di àutri capitali
privati e di la pruvincia di Catania e di li cumuni Atnei; sta linia vinni naucurata tra lu [[1895]] e lu [[1898]]. Li rimanenti linii di fari, appinu tanti autri ritardi, a causa di tanti mutivi di cuntrastu tra li cumuni ntirissati a faricci passare la ferruvia chiù vicinu possibili datu ca ci mittevunu li sordi<ref>Antonio Federici,''Lo scartamento ridotto in Italia''. in tutto Treno Tema n.14/1999 pag 10</ref>; c'erunu appoi li nteressi di li [[surfuruSùrfuru di Siciliasicilianu|sucità di sfruttamentu di lu sulfuru]] straneri o nazziunali ca non si ntirissavunu di trasportu passiggeri e ''tiravuno'' li tracciati 'n modu di sèrviri pi li propri mineri e nsinu lu tintativo di la [[Sucità pi li Strati Ferrati di la Sicilia]] ca circava di custruiri almenu la linia custera, [[Ferruvìa Castelvitranu-Portu Impeducli|Castelvitrano-Portu Impeducli]] e Girgenti-Palma di Muntichiaru-Licata, a scartamentu nurmali <ref>Nico Molino,''Linee Ferroviarie-La rete FS a scartamento ridotto della Sicilia'' pag 10</ref>. Tuttu stu nsemi di cosi purtò lu Cuvernu a fari na ''Reggia Cummissioni'' ca nta lu [[1901]] studiò lu prublema ginirali arruvandu a conchiuduri dicisioni tantu sbagghiati ca forunu a la basi di la pricoci dicadenza di li stissi custruzioni novi. tuttu s'avia a fari a scartamentu ridduttu, sparagninu a lu massimu massima, sia di qualità di matiriali ca di menzi e pirsunali e pi junta girandu tunnu tunnu pi chianari e scindiri di lu massimu paisi e villaggi possibili
usandu a prufusioni li [[dinteri]]. Sti decisioni purtarunu ad aviri linii lentissimi, longhi a matula, scarsi di fundamenti e suggetti a
franamentu ogni vota ca chiuveva.