"Ebbreu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Modifico: en:Jews; modifiche estetiche
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[File:Angelo Bronzino 019.jpg|thumb|Israiliti si dissètanu a l'acqua dâ roccia di [[Mosè]] ([[Ancilu Brunzinu]])]]
 
Lu tèrmini sicilianu '''abbreu''' o '''ebbreu''' (forma siciliana muderna ca veni dû talianu '''ebreo''' e c’havi oi na diffusioni mpurtanti). Cci voli pricisari ca l’abbrei sunnu chiamati '''abriei''' dî cumunitati galluitàlichi di [[Sicilia]].
Si nota ca '''abbreu''' veni dâ parola "IVRI" e signìfica nnâ lingua ebbràicaabbràica: "chiddi ca pàssanu" (na mmàggini di un gruppu di cristiani caminannu).
 
Lu tèrmini plurali '''abbrei''' è nu tèrmini assai disfìcili di difìniri. Di fattu si pò spiari siddu l’abbrei sunu simpricimenti nu gruppu riliggiusu, nu pòpulu o simpricimenti li siquaci di na cultura.
 
L'[[abbraismu]] è effittivamentu na [[riliggiuni]] e l'idintitati abbràica è basata supra sta fidi, ma ô stissu tempu arìasarìa sbagghiatu affirmari ca sulu cu sequi tali riliggiuni è n’abbreu. Nta sti tèrmini, sarìa forsi cchiù currettu parrari di nu ncrociu tra nu gruppu riliggiusu e na stirpi, ca traccia la urìggini ligginnaria ‘n [[Jacobbi]], divinutu appoi [[Israeli]].
 
L’abbrei si vìttiru sempri videmma comu nu pòpulu a causacàusa cumuni liggi riliggiusi cumuni macari tra la pupulazzioni ‘n [[diàspora]]. Puru siddu è pussìbbuli cummèrtirisicummirtìrisi a l'abbraismu, abbisogna dìciri ca l'abbraismu diriva quasi sempri dâ discinnenza.
 
ôÔ stissu tempu sarìa sbagghiatu difìniridifiniri l’abbrei comu etniaetnìa spicìfica. Ntô munnu cci sunnu abbrei cu tratti sumàtici e culuri dâ peddi diversi, nzinu a agghicari ô casu di l’abbrei etiopietìupi câ peddi nìura. Chistu nunustanti, abbisogna dìciri c’arcuni ricerchi scummigghiaru ca bona parti di l’abbrei di l'[[Europa]] pòrtanu ancora tracci di ‘urìgginiurìggini ginètica cumuni.
 
SecùnnuSecunnu li liggi riliggiusi abbràichi, cu nn’havici havi na matri abbrea è a vota n’abbreu, ndipinnintimentinnipinnintimenti dî sô cridenzi. Chistu pirchì la matri è ncarricata, ntâ tradizzioni, d’aducari li figghi secùnnusecunnu li tradizzioni e custumanzi abbràichi.
 
Nta l’èbbica cchiù antica, l’[[Abbreu|abbrei]] èranu nu pòpulu [[numadismu|nòmadi]] (o seminòmadi), ma a pàrtiri di lu [[XII sèculu AC]], iddi si stanziaru ‘n citati e, villaggi, e paiseddi.
 
== Storia ==
Riga 69:
|}
</div>
Ntê tèmpura [[bibbia|bìbblici]] l’abbrei risidìanu suprattuttu ntô tirritoriu ca fu appoi chiamatu [[Palistina]] dû [[mpiraturi rumanu]] [[Titu]] ô tempu dâ secùnnasecunna [[diàspora]], ntô tintativu di fàciri scurdàrisi a l’abbrei la terra d'urìggini (‘n manera anàluga canciau [[Girusalemmi]] inn ''Aelia Capitolina''). <br />
Li urìggini si pèrdinu ntâ [[liggenna]]. La [[riliggiuni]] criata d’iddi è la cchiù antica riliggiuni [[monuteismu|monuteìstica]] dû globbu.
Li [[Mpiru rumanu|rumani]] cacciaru la quasi tutalitati di l’abbrei dâ [[Palistina]], prubbabbirmenti pi pùniripuniri la nzubburdinazzioni custanti ô putiri [[Roma antica|Rumanu]].
Di ddu mumentu ‘n appoi la maiuri parti di l’abbrei camparu sparsi pû munnu, ntâ diàspora. Spissu pirsiquitatipirsicutati e cacciati di paisi ‘n paisi, li pirigrinazzioni foru multèplici.
 
Ntôn primu pirìudu cci foru videmma tanti casi di cummirsioni a l'abbraismu. Dittu chistu, l’abbrei nun foru mai ntirissati a fàciri prusilitismu riliggiusu e a acciari cummirtuti. Cû jiri dî sèculi, l’abbrei s’hannu sparsi suprattuttu ‘n [[Mediu Urienti]], ‘n Nord [[Àfrica]] e ‘n Europa, macari siddu arcuni cumunitati agghiunceru l'[[Innia]] e la [[Cina]].
 
‘N Europa la vita fu sempri assai disfìcili, pi viavìa dî priggiudizzi e dî misuri discriminatorî ntê cunfrunti di l’ùnica minuranza riliggiusa nun-[[cristianèsimu|cristiana]], ch’èranu muvuti ‘n parti di l'accusa ca l’abbrei èranu li rispunzàbbili di l'accisioni di [[Gesù Cristu]].
Cû tempu si distinqueru dui gruppi d’abbrei: l’ [[ashkenazita|ashkenazi]], zoè l’abbrei di l'Europa nord-urintali, e li [[sifardita|sifarditi]], zoè li discinnenti di l’abbrei cacciati dâ [[Spagna]] (e quinni dâ [[Sicilia]] ch’era [[Spagna|spagnola]]) doppu la [[ricunquista cattòlica]], ca s’hannu sparsi ‘n tuttu lu bacinu [[Mari Miditirràniu|Miditirràniu]].
 
Cci sunnu noltri l’abbrei [[mizrachi]], zoè ''"urintali"'', ca campàvanu suprattuttu ‘n [[Misuputamia]] e ntâ [[Persia]], ma a voti videmma iddi vennu chiamati erruniamenti [[sifardita|sifarditi]].
Riga 85:
La lingua usata urigginariamenti di l’abbrei era l'[[Lingua abbràica|abbràicu]], ma ntâ [[diàspora]] l’abbrei cissaru prestu di parrari sta lingua, cunzirvànnunni l'usu sulu pî rituali riliggiusi. versu lu [[1400]]-[[1500]] l’abbrei di l'Europa urintali svilupparu lu [[lingua yiddish|yiddish]], na lingua cu anchî accanzati lissicali [[lingua tudisca|tudischi]] ma ch’era scrivuta cu l'[[alfabbetu abbràicu]].
 
Nta l'[[Àfrica dû nord]] tra li sifarditi si sviluppau mmeci lu [[lingua ladina|ladinu]], na lingua ricca di tèrmini [[lingua spagnola|spagnoli]] e [[lingua àrabba|àrabbi]]. ‘N Italia si sviluppau, a [[Roma]] ma macari ntê cumunitati tuscani (e ‘n particulari a [[Livurnu]]), lu ''baggittu'', assai sìmuli ôn dialettu talianu.
 
L’abbrei si distinqueru spissu pû sô grandegranni ricuri ntillittuali e pû sô successu nta l’[[arti]], ntê [[scenza|scenzi]] e ntô [[cummerciu]], suprattuttu nta l'Europa uccidintali, nunustanti li cunnizzioni dicisamenti svantaggiati ‘nntê cuiquali èranu custrinciuti a campari, ntirdittintirdìu quasi sempri dû putiri prucacciàrisi tìtuli di prupitati mmubbiliari, e èranu custrinciuti quinni sulu a li misteri "libbirali" e, a pàrtiri di l'asempiu di [[VinizziaVinezzia]] e [[Roma]], ubbricati a campari ‘n [[ghetto|ghetti]] chiusi macari pi sfujirisfùjiri a atti di ntulliranza di tanti cuncitadinicuncitatini [[Cristianèsimu|cristiani]].
 
Pi tuttu chistu li furtuni di l’abbrei foru spissu “altalinanti”, e nun tutti li cumunitati abbràichi dâ storia si pòttiru distinquiridistìnquiri ntê campi dâ [[cultura]], di l'artiggianatu, dû [[cummerciu]] o dî prufissioni finanziarî cui èranu suventi prissantimenti esurtati a upirari dî vari règgimiriggimi cristiani e [[Islam|mussurmani]] [[Mediuevu|mediuevali]] vista la ntirdizzioni riliggiusa (prisenti videmma nta l'Abbraismu) di cussiddittul'accussiddittu "cummerciu dû danaru" finalizzata â cuncissioni di prèstiti picuniari arreri [[ntiressu]]. ‘N nummarusi paisi nfatti, spiciarmenti di l'Est europeu, li casi di cumunitati abbràichi ch`èranu custrinciuti a campari ô lìmmiti dâ ndiggenza e ca si didicàvanu a misteri artiggianali e a misteri di l'agricultura e a l’addivamentu di sussistenza, foru tutt'àutru ch’episòdici.
 
== La prisenza ebbreaabbrea n Sicilia ==
 
La prisenza ebbreaabbrea 'n [[Sicilia]] è attistata già di l'antichità. A [[Sarausa]] fu truvata ricintimenti na funti di bagni rituali risalenti prubabbirmenti ô [[VI sèculu]].
Nzinu ô [[1492]], annu n'n cui la riggina di [[Spagna]] [[Isabella I di Castigghia]] urdinau d'assucutari l'ebbreiabbrei nun cunvirtiticunvirtuti dî tirritoria dâ munarchiamunarchìa spagnola, la [[Sicilia]] era abbitata di na cumunità d'ebbreiabbrei prisenti pi sèculi nti l'isulaìsula.
N generali, l'ebbrei abbitavunuabbitàvunu nta quartèri pirifèrici dî citati, chi comu a [[Rausa]], [[Muòrica]], [[Scicli]] o [[Spaccafurnu]] avèvunu lu stissu nòmu: ''Cartidduni''. Stu nomu vèni di l'arabbu
''Hàrat al-yahùd'' chi veni a significari ''quartèri di ebbrei''.
 
== Assimilazzioni ==
 
L'abbrei cunvirtuti 'n [[Sicilia]] (500 anni fà) ca ristaru nta l'ìsula, si s'assimilaru gineticamenti e nta l'usi e ntèntê custumanzi cu l'àutri abbitanti di la Sicilia. Pirchissu si poti diri ca li siciliani hannu n'anticchia di sangu giudìu nta li vini.
 
== Oi ==
Ô jornu d'oi l’abbrei dû munnu sunnu sempri cchiù nziruti ntê [[sucitati]] muderni di cui quasi tutti iddi fannu parti, e li matrimoni misti tra abbrei e nun-abbrei sunnu ‘n cuntìnuu aumentu, comu li casi d’abbannunu dû propiu ritaggiu culturali.
 
Si carculacàrcula c'attuarmenti cci sunnu dî 15 a li 20 miliuna d'abbrei ntô munnu, macari siddu pricisi stimi sunu assai disfìcili. Di chisti, 6 miliuna càmpanu nta l'li [[USAStati uniti]] e 5 miliuna 'n [[Israeli]]. Nta l'Europa lu paisi cû maiuri nùmmaru d'abbrei è la [[Francia]] cu 600.000 appartinenti.
 
'N [[Italia]] la cumunitati abbràica contacunta circa 35.000 membrimembra.
 
== Rifirimenti ==
 
Giuvanni Di StefanuStèfanu: [http://www.mebs-2002.org/Bilder/abstracts.pdf ''Synagogues dans la Comté de Modica en Sicile''], p. 22.
 
== Culligamenti sterni ==