"Universu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[{{ns:6}}:Big Bang.JPG|thumb|right|250px|Lu "Granni Bottu" o “Big Bang”]]
 
L' '''universu'''' ca eni difinitu comu tuttu chiddu ca isisti [[fìsica|fisicamenti]]: l'intirezza di lu [[spazziu]] e di lu [[tempu]], tutti i formi di [[materia]], [[inirgia]] e [[mumentu]], e li [[lieggi fisica|lieggi fisichi]] e li [[custanti fisica|custanti]] ca li guvernanu.
 
[[UniversuOssirvazzioni ossivabbili|Ossirvazzionaastrunomichi astrunomiche]] indicanuìnnicanu ca l'etati di l'universu eni di [[etati di l'unniversu|13.73 ± 0.12 miliarda di anni]].<ref>{{cite news|url=http://www.nytimes.com/2008/03/09/science/space/09cosmos.html|title=A stima di l'itati di l'universu addiventa cchiu pricisa|last=Chang|first=Kenneth|date=[[2008-03-09]]|work=[[New York Times]]|accessdate=2008-09-24}}</ref>.<br />
Lu so diamitru eni all'incirca 93 miliarda d'[[annu luci|anni luci]], o sintissi a ddiri 880 siguitu di binti-quattru zeru [[metre]]s.
Nta l'istanti in cui nasciu tutta a materia elementari ca cumponi l''''universu''', nun si sapi di unni, forsi di n'àutra diminzioni, si spriggiunau e aspludìu. Di ssu mumentu, idda nun s'ha firmatu mai cchiù d'alluntanàrisi dû puntu cintrali, e cuntinuamenti s'allarga e si spanni ntô nenti e ngrannisci li limiti di l'universu.
Riga 11:
Passannu quarchi 300.000 anni, la timpiratura di l'universu calò ntornu ê 3.000 gradi. I nuclî arrinisceru finarmenti a catturari l'[[elettroni]] pi furmari l'[[Àtumu|àtumi]] e l'universu si jinchìu di nuvula di [[gassi]] di idrògginu e èliu; chisti s'addinzaru custituennu li primi nuclî dê galassî, ca, rutannu ntornu a iddi stissi, attraeru sempri cchiù gassi, aumintannu accussì la diminzioni e ginirannu li primi [[Stidda (astronumìa)|stiddi]].<br /> La forza ca trasìu 'n campu nta ssu finòminu di aggricazzioni fu la gravità, zoè la forza ca fa attrari dui corpi, l'unu cu l'àutru.
 
Lu risurtatu di ssu granni bottu (chiamatu 'n lingua ngrisa [[Big Bang]], na parola ca diriva dû ngrisi e chi significa "bottu granni"), purtau a la furmazzioni di miliardi di gruppi di [[Stidda (astronumìa)|stiddi]], li [[galassia|galassî]], ca ancora ora si spànnunu e s'alluntànanu tra d'iddi cuntinuamenti.
 
Ntê stiddi, ca nun sunnnu àutru ca grannissimi ammassi di gassi ncandiscenti, unni l’enirgìa è accussì forti ca fà nniscari riazzioni di fusioni atòmica, si furmaru elimenti cchiù pisanti, comu lu [[carbòniu]] e lu [[ferru]], ca si spanneru ntô spazziu, dannu urìggini a [[corpi cilesti]] novi.