"Universu" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1:
[[{{ns:6}}:Big Bang.JPG|thumb|right|250px|Lu "Granni Bottu" o “Big Bang”]]
L' '''universu'''' ca eni difinitu comu tuttu chiddu ca isisti [[fìsica|fisicamenti]]: l'intirezza di lu [[spazziu]] e di lu [[tempu]], tutti i formi di [[materia]], [[inirgia]] e [[mumentu]], e li [[lieggi fisica|lieggi fisichi]] e li [[custanti fisica|custanti]] ca li guvernanu.
Lu so diamitru eni all'incirca 93 miliarda d'[[annu luci|anni luci]], o sintissi a ddiri 880 siguitu di binti-quattru zeru [[metre]]s.
Nta l'istanti in cui nasciu tutta a materia elementari ca cumponi l''''universu''', nun si sapi di unni, forsi di n'àutra diminzioni, si spriggiunau e aspludìu. Di ssu mumentu, idda nun s'ha firmatu mai cchiù d'alluntanàrisi dû puntu cintrali, e cuntinuamenti s'allarga e si spanni ntô nenti e ngrannisci li limiti di l'universu.
Riga 11:
Passannu quarchi 300.000 anni, la timpiratura di l'universu calò ntornu ê 3.000 gradi. I nuclî arrinisceru finarmenti a catturari l'[[elettroni]] pi furmari l'[[Àtumu|àtumi]] e l'universu si jinchìu di nuvula di [[gassi]] di idrògginu e èliu; chisti s'addinzaru custituennu li primi nuclî dê galassî, ca, rutannu ntornu a iddi stissi, attraeru sempri cchiù gassi, aumintannu accussì la diminzioni e ginirannu li primi [[Stidda (astronumìa)|stiddi]].<br /> La forza ca trasìu 'n campu nta ssu finòminu di aggricazzioni fu la gravità, zoè la forza ca fa attrari dui corpi, l'unu cu l'àutru.
Lu risurtatu di ssu granni bottu (chiamatu
Ntê stiddi, ca nun sunnnu àutru ca grannissimi ammassi di gassi ncandiscenti, unni l’enirgìa è accussì forti ca fà nniscari riazzioni di fusioni atòmica, si furmaru elimenti cchiù pisanti, comu lu [[carbòniu]] e lu [[ferru]], ca si spanneru ntô spazziu, dannu urìggini a [[corpi cilesti]] novi.
|