"Moju d'Alcàntara" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 49:
 
A nascita ufficiali du paisi du Moju s'ebbi nto [[1602]], sutta a riggenza di [[Palmeriu Lanza]]; nta ddu annu, nfatti, l'otorità règia ci cuncessi la ''licentia populandi''. Unni oggi c'è u Municipiu i Lanza ficinu frabbicari u palazzu barunali. I segni da prisenza o Moju da signuria Lanza si vidunu a tutt'oggi pirchì i disinnenti ancora pussedunu tirreni nta chiana o Moju. U [[27 di giugnettu]] dû [[1928]], u regimi du fasciu accurpau Moju a la vicina Marvagna, riunennu i du centri sutta u nomi di "Lanza". U [[21 di jnnaru]], [[1947]], cu l'avventu dâ ripubblica, un decretu dû Capu dû Statu spartiu di novi i du Cumuni.
Autri nutizi
A vegetazioni ca c’evi attornu o Moju è a tipica macchia mediterranea. Nte campagni cchiu auti ci sunnu alivariti e vigni, mentri a Chiana o Moju, ca evi ricca di acqua è chiantata a ortaggi e, soprattuttu, a pessica. A coltivazioni di pessica rappresenta a stu mumentu, u principali ntroitu ecomonicu du paisi. Comu infatti, stu fruttu sapuritu veni celebratu ogni annu cu a famosa “Sagra delle pesche”. A secunna duminica d’austu si organizza na festa unni venunu offerti a li visitaturi i pessica priparati in tanti modi: nto vinu, gelatu di pessica, torta, granita, marmellate ecc.
U Santu patronu du Moju èevi San Gnuseppi lavuraturi ca si festeggia a secunna dumica di maju, mentri cchiù canusciuta evi a “Fera o Moju”, una di cchiù antichi e di l’ultimi feri di bestiami ca si fannu ancora in Sicilia. A sta fera, ca si svolgi nta l’ultima simana di settembri venunu genti macari da Calabria picchì si ponnu accattari tanti attrezzi oramai difficili di truvari in giru, specialmenti pi cavalcaturi. Assemi a Fera, di venneri a duminica, venunu tanti pellegrini di paisi vicini pi devozioni di “Signuruzzu”, un Crucifissu di lignu, sculpitu ntornu o 1630 di Frati Umili da Petralia, artista canusciuti pi aviri fattu, si dici, trentatri statui du Signuri ca sunnu psarsi nte chiesi da Sicilia, da Calabria affinu a Malta. Di Frati Umili è assai canusciuti macari l”Ecce Homo” di Calvarusu vicinu Missina.
 
 
[[Category:Sicilia]]