"Pisa" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
TobeBot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: ka:პიზა
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 8:
Funnata dî [[Roma|rumani]], si sviluppau ntô [[mediuevu]]. Di st'èbbica sunnu li monumenta dâ chiazza dû campu, canusciuti nta tuttu lu munnu ancora oi, comu la turri, la cattiddrali, e lu battisteru.
 
Repùbbrica marinara, cu [[Venezia]], [[Genova]] e [[Amalfi]] agghicau a sò màssimu di gloria grazzî ô cummerciu cu la riva sud dû meditirraniu. Ntô XI sèculu la cità di Pisa appi nu rolu di na certa mpurtanza ntâ lutta contra la prisenza mussurmana n Italia dû sud e dû centru. Pisa luttau contra li nsidiamenti mussurmani n Sardegna versu lu 1015 e ntô 1064 Pisa tintau senza successu quarchi prima dî nurmanni di libbirari Palermu, chi di cchiossai di du' sèculi era na cità mussurmana. Duranti lu cummattimentu dû 1064, Pisa arrinisciu a turnarasinni chê sò navi. Ancora òi nu grifuni di bronzu rubbatu a Palermu si pò taliari ô museu di Pisa.
Repùbbrica marinara, cu [[Venezia]], [[Genova]] e [[Amalfi]] agghicau a sò màssimu di gloria
grazzî ô cummerciu cu la riva sud dû meditirraniu.
 
ANtê sèculi chi si siqueru, a picca a picca, Pisa canuscìu un periudu di decadenzadicadenza, causatu di la mpurtanza criscenti a livellu pulìticu, geogràficu e culturali di la vicina [[Firenzi]]. Già [[Danti]] ntô XIV sèculu ntâ sô ''Divina Cummedia'' parra di Pisa comu di na cità n cui li custumu sunnu assai dicadenti.
 
La putenza dâ cità subbiu nu corpu murtali câ scunfitta navali contra li [[Genova|Ginuvisi]] ntô cummattimentu di Curtatuni e Muntanara ntô 1586.
 
== Oi ==