"Tarantinu (dialettu di Tàrantu)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: eo:Tarantina lingvo
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: pnb:تارنتینو; modifiche estetiche
Riga 16:
 
Li principali monusìllabbi ca dùnanu locu â giminazzioni sunnu:
* '''a''': a (pripusizzioni);
* '''e''': e (cungiunzioni);
* '''cu''': cu (sia comu cungiunzioni, sia comu pripusizzioni);
* '''addà''': ddà (avverbiu);
* '''aqquà''': ccà (avverbiu);
* '''ogne''': ogni (aggittivu ndifinitu);
* '''cchiù''': chiù (aggittivu e avverbiu);
* '''pe<nowiki>'</nowiki>''': pi (pripusizzioni);
* '''jè''': è (verbu èssiri);
* '''sì''': sei (verbu èssiri);
* '''so<nowiki>'</nowiki>''': sù (sunnu, verbu èssiri);
* '''<nowiki>'</nowiki>mbrà''': tra (pripusizzioni);
* '''tré<nowiki>'</nowiki>''': tri (nummirali).
 
Lu radduppiamentu nizziali è ndispinzàbbili ntâ lingua orali pi capiri lu significatu dâ frasi:
* ''he fatte bbuène'' [hai fattu bonu];
* ''è ffatto bbuène'' [è fattu bonu].
Comu si vidi di l'asempiu, lu raffurzamentu dâ ''f'' si rivela funnamintali pi lu senzu di l'affirmazzioni. Eccu àutri asempi:
* ''<nowiki>'</nowiki>a máne'' [la manu] - ''a mmáne'' [a manu];
* ''de pètre'' [di petra] - ''cu ppètre'' [cu petra];
* ''<nowiki>'</nowiki>a cáse'' [la casa] - ''a ccáse'' [a casa].
 
== Grammàtica ==
Riga 46:
 
Siddu lu [[sustantivu]] ca sequi l'artìculu accumenza cu na vucali, chistu s'apòstrufa, a menu ca chiddu nun havi na cunzunanti nizziali pricidentimenti caduta:
* ''l<nowiki>'</nowiki>acchiále'' [l'acchiali];
* ''l'ome'' [l'omu];
* ''<nowiki>'</nowiki>n'àrvule'' [n'àrvulu];
* ''le uáje'' [li guai];
* ''<nowiki>'</nowiki>u uéve'' [lu voi];
* ''<nowiki>'</nowiki>a uagnèdde'' [la picciotta].
 
==== Plurali e fimminili ====
Riga 59:
* ''l'àrvule'' [l'àrvulu] - ''l'àrvule'' [l'àrvuli].
Arcuni agghiùncinu lu suffissu ''-ere'' (chistu asisti ntô sicilianu chî plurali 'n "-ira" o "-ura":
* ''a cáse'' [la casa] - ''le càsere'' [li casi];
Àutri càncianu la vucali timàtica (chistu asisisti ntô sicilianu cintrali):
* ''<nowiki>'</nowiki>a fogghie'' [la fogghia] - ''le fuègghie'' [li fogghi];
Riga 70:
* ''<nowiki>'</nowiki>u figghie'' [lu figghiu] - ''le fíle'' [li figghi],
o sustantivi cu duppia furmazzioni:
* ''<nowiki>'</nowiki>a mulèdde'' [lu pumu] - ''le mulìdde'' o ''le mulèddere'' [li puma].
 
La furmazzioni dû '''fimminili''' sequi li stissi règuli.
Riga 212:
 
''Ca'' (lat. ''quia'') pò aviri valuri di:
* '''pripusizzioni rilativa''': ''vòche a accàtte <nowiki>'</nowiki>u prime ca jacchie'' [vaiu a accattari 'u primu ca acciu];
* '''cungiunzioni''':
*# ntâ '''prupusizzioni dichiarativa''': ''sacce ca jè <nowiki>'</nowiki>nu bbuène uagnóne'' [sacciu ca è nu picciottu bonu];
*# ntê '''prupusizzioni cunzicutiva''': ''téne numunne de lìbbre c<nowiki>'</nowiki>a cáse soje pare <nowiki>'</nowiki>na bibbliotèche'' [havi nu munzeddu di libbra ca la casa sò pari na bibbliuteca];
* ntrodùciri lu '''[[cumplimentu di paraguni|secunnu tèrmini di paraguni]]''': ''jéve cchiù <nowiki>'</nowiki>a fodde ca <nowiki>'</nowiki>u rèste'' [era cchiù 'a fodda ca 'u restu].
 
''Cu'' (lat. ''quod'') pò aviri valuri di:
* '''pripusizzioni''': ''tagghiáre c<nowiki>'</nowiki>u curtíedde'' [tagghiari cû curteddu];
* '''cungiunzioni''' [cu];
* doppu li verbi ca esprìminu un disideriu o n'òrdini: ''vôle cu mmange'' [voli ca mancia];
* pi furmari lu cungiuntivu prisenti: ''cu avéna aqquà'' [ca vegna ccà];
* ntâ '''forma avvirsativa''': ''cu tutte ca'' [cu tuttu ca];
* ntê '''prupusizzioni finali''': ''vuléve cu éve cchiù ìrte'' [vurrìa ca fussi cchiù artu];
* ntê '''prupusizzioni cuncissivi''': ''avàste cu ppáje'' [abbasta ca paji];
* comu '''prisenti perifràsticu''': ''sté cu avéne'' [sta ca veni].
 
Lu '''partitivu''' 'n tarantinu nun asisti, e pi traducìrilu vèninu adupirati dui formi:
Riga 239:
 
Li '''verbi principali''' e li sò diclinazzioni a lu ndicativu prisenti sunnu:
* '''Èssiri''' (nun comu ausiliari, comu 'n sicilianu): ''so<nowiki>'</nowiki>'', ''sì(nde)'', ''jé'' (o ''éte''), ''síme'', ''síte'', ''sò(nde)'';
* '''Aviri''' (macari 'n locu di '''Duviri''', comu 'n sicilianu): ''hagghie'', ''hé'', ''ha'', ''ame'', ''avíte'', ''honne'';
* '''Stari''': ''stoche'', ''sté(je)'', ''sté(je)'', ''stáme'', ''státe'', ''stonne'';
* '''Jiri''': ''voche'', ''vé(je)'', ''vé(je)'', ''sciáme'', ''sciáte'', ''vonne'';
* '''Tèniri''' ('n senzu di pussessu): ''tènghe'', ''tíne'', ''téne'', ''teníme'', ''teníte'', ''tènene'';
* '''Fari''': ''fazze'', ''fáce'', ''fáce'', ''facíme'', ''facíte'', ''fàcene''.
 
Carattirìstica tìpica è l'usu friquenti dâ pròstisi dâ vucali ''-a-'', ca porta a na duppia forma virbali:
Riga 256:
 
È assai diffusa l'altirnanza vucàlica tra li verbi dâ prima cuniugazzioni, duvutu a la mitafunìa. Chisti sunnu suggetti a lu dittungamentu di l'ùrtima vucali timàtica (''-o-'' 'n ''-uè-'' e ''-e-'' 'n ''-iè-''), comu ntô sicilianu (''-o-'' 'n ''-uò-'' e ''-e-'' 'n ''-iè-''). P'asempiu:
* ''sciucáre'' [jucari]: ''ije scioche, tu<nowiki>'</nowiki> sciuèche, jidde scioche, ...'';
* ''annegghiáre'' [scumpariri, annigghiari]: ''ije annègghie, tu<nowiki>'</nowiki> anniegghie, jidde annègghie, ...''.
 
==== Cuniugazioni ====
Riga 275:
==== Modu ndicativu ====
Li disinenzi pi furmari lu '''ndicativu prisenti''' sunnu li siquenti:
* prima cuniugazioni: ''-e'', ''-e'', ''-e'', ''-áme'', ''-áte'', ''-ene'';
* secunna cuniugazioni: ''-e'', ''-e'', ''-e'', ''-íme'', ''-íte'', ''-ene''.
 
A diffirenza di l'àutri dialetti pugghisi, ntô tarantinu nun cumpari la disinenza ''-che'' pi li primi pirsuni. Sta disinenza è usata pirò pi li verbi monusillàbbici:
Riga 291:
 
Nta lu '''mpirfettu''' attruvamu li siquenti disinenzi:
* prima cuniugazzioni: ''-áve'', ''-áve'', ''-áve'', ''-àmme'', ''-àveve'' (''-àvve''), ''-àvene'';
* secunna cuniugazzioni: ''-éve'', ''-íve'', ''-éve'', ''-èmme'', ''-ivene'' (''-ìvve''), ''-èvene''.
 
Pi lu tempu '''pirfettu''' li disinenzi sunnu:
* prima cuniugazzioni: ''-éve'', ''-àste'', ''-óje'', ''-àmme'', ''-àste'', ''-àrene'';
* secunna cuniugazzioni: ''-íve'', ''-ìste'', ''-íje'', ''-èmme'', ''-ìste'', ''-érene''.
 
Lu '''futuru''' nun esisti n dialettu tarantinu (comu ntô sicilianu), e è spissu sustituitu dû prisenti ndicativu o veni fattu usu dâ perìfrasi futurali dirivata dû latinu ''habeo ab'' + nfinitu:
Riga 309:
 
A lu cuntrariu, lu '''cungiuntivu mpirfettu''' hà dî disinenzi propi:
* prima cuniugazzioni: ''-àsse'', ''-àsse'', ''-àsse'', ''-àmme'', ''-àste'', ''-àssere'';
* secunna cuniugazzioni: ''-ìsse'', ''-ìsse'', ''-èsse'', ''-èmme'', ''-ìste'', ''-èssere''.
 
==== Modu cunnizziunali ====
Riga 398:
== Rifirimenti ==
 
* [[:it:Dialetto tarantino|Dialetto tarantino (articolo della wikipedia italiana)]]
* [[:it:Lingue romanze|Lingue romanze (articolo della wikipedia italiana)]]
 
[[Catigurìa:Lingua siciliana]]
 
[[Catigurìa:Gruppu sicilianu]]
[[Catigurìa:Pugghia]]
Line 420 ⟶ 419:
[[ja:タラント語]]
[[pl:Język tarencki]]
[[pnb:تارنتینو]]
[[roa-tara:Dialètte tarandine]]
[[ru:Тарантинский язык]]