"Miccànica quantìstica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
La '''miccànica quantìstica''' è dda [[scienza]] ca sturìastudìa li parti cchiù nichi dâ [[matèria]] e comu chisti si mòvunu. Lu nomi viene da a [[lingua latina]], infatti 'nta la miccanicamiccànica quantisticaquantìstica tuttotuttu si muovemovi a pacchiteddi ('' '''quantum'' ''' in latinu). NtàNta lil' [[Àtumu|àtumi]] lil' [[elettroni]] nun ponnu pigghiari tutti li [[enirgia|energii]] ma solusulu alcunina picca, l'energiaenergìa di unn'onda di [[luci]] è multiplamurtipla di hν (unni h è ala costanti di Planck e ν è ala friquenza).
'Nta la miccanicamiccànica quantisticaquantìstica tuttu si discrivi comu unn' onda. ALa pusizzioni, pi fari unn' esempiu, è data dal valori ca l'onda di prubbabbilità, chi la miccanica quantistica ci runaduna, avi unneunni nuàutri nuautrivulemu vulemoa misurarlamisurari.
ChistaSta manieramanera di taliari ulu [[munnu]] fici canciari tutta ala fisicafìsica e aviueppi unn' enormi effettu puru 'nta ala [[filosufia]] e anchemacari 'nta l'[[arti]].
L'[[equazzioni]] dad'unni cui parti ala miccanica quantistica è l'equazzioni di [[Schrödinger]] ca è fatta accussiaccussì ( pi unana diminsiuni)
 
<math>i\hbar\frac{\partial\psi(x,t)}{\partial t}=\frac{-\hbar^2}{2 m}\frac{\partial^2\psi(x,t)}{\partial x^2}+V(x)\psi(x,t)</math>
 
'Nta chistasta equazioniequazzioni la quantita'quantità <math>|\psi(x,t)|^2</math> da a probbabbilitàprubbabbilità di truvari a ulu [[tempu]] t, ala particedda 'nta ala posizioniposizzioni x. 'Nta chistasta equazioniequazzioni ulu <math>V(x)</math> rappresentarapprisenta ulu potenziali (ca può essereèssiri qualsiasiqualegghiè) a cui ala particedda senti e <math>\hbar</math> è ala costanti di Planck divisa pi <math>2\pi</math>.
Da chistasta equazioniequazzioni diriva tutta ala quantizzazioni di li energii di li atomi e ulu principiu di inditerminazioni di Heisenberg
 
<math>\Delta x\Delta p\geq\hbar</math>
 
ChistuStu principiu dicedici ca è nun si può misurari insiemenzemmula ala posizioniposizzioni e ala quantità di motu (<math>p=mv</math>).
 
'Nta ala miccanica quantistica è, aô cuntrariu dà a miccanica crassicaclàssica, impossibili misurari cu ala pricisioni ca si voli idi posizioniposizzioni e idi velocità di 'na particedda e chistu impediscimpedisci di stabiliristabbiliri ca ala precisioni ca si voli l'evoluzionievoluzzioni di unnu sistema fisicufìsicu (comu si cririacridìa ca si putissi fari prima di Heisengerg) ma si può sapiri solusulu ili sò probbabbilità di aviri certi configurazioniconfigurazzioni. Chistu voli diri ca ala prima vota chi misuramu na grannizza d'undi nu sistema fisicu avemu unnu valori, ala secunna vota ca ala misuramu ni potemuputemu aviri n'autru valori e accussì via. ULu valori ca potemuputemu aviri da 'na misura poti essereèssiri solusulu unu frantra certi valori ca li conti d'a Miccànica quantìstica cinni diconudicunu e ca 'nta ala tiuria si chiamanu autovalori (si misuramu enirgia ili chiamamu, pi esempiu, autoenirgii). Si facemu assai misuri di chistasta grannizza fisica pi unnu sistema ca ogni vota parteparti antâ stissa manera (ca aveavi ili stissi condizionicunnizzioni inizialiniziali) ala percentuali di misuri chica avemu pi ogni autovalori possibili pi idda è uguali aâ probbabbilità.
Accussì viremuvidemu ca 'na grannizza fisica non aveavi unnu solusulu valori possibili comecomu 'na miccanica crassicaclàssica ma ni aveavi chiossàchiossai e nonnun picchì nuautrinuàutri sbagghiamu a misurari picchì chistu è unnu probremaprobblema di principiu e nonnun di errori spirimintali.
 
'Na cosa chica è ancora chiù strana pi nuautrinuàutri ca vivemu 'nta unnu munnu classicuclàssicu è ca (comu cinni dissedissi Feynmann) unnu sistema avi tutti li storiestorii possibili comu si dicedici. ChiustuChistu voli diri chi, pi fari unn' esempiu, 'na particedda pi ghirijiri da ulu punto '''A''' finunzinu ulu puntu '''B''' passa di tutti li possibili traietturii con 'na certa probbabbilità (pi chistu la putemu vidirlavidiri quasi unnè ghièunnegghiè). AÂ finefini di cunti quannu arriva a '''B''' potemuputemu diri caàca passòpassau pi la traietturia chiù probbabbili chi, pi la maggiori parti di casi, è comu chidda crassicaclàssica ma siccomesiccomu passa di tutti ili traietturi tutti chisti traietturi fannu sentirisèntiri ala loro presenzaprisenza (intirfirenza) e innta chiddu ca viremuvidemu ponnu succiririmmattiri cosi strani comicomu ala [[diffrazioni]] chica cinni pò fari virirividiri ala particedda unni ala miccanica crassicaclàssica dici ca unmun ci avaavi a esserejèssiri nenti.
 
Pi chistu alcuniarcuni fisici diconodicunu ca vivemu 'nta unnu multiversumurtiversu unni succedesuccedi tuttu ulu possibili e nuautrinuàutri viremuvidemu oggniogni vota solusulu unana possibilità (autovalori) e silezionamuscigghiemu accussì 'na storia (ala nostra storia, di lu nostru universu).
 
{{Fìsica}}