"Sicilia (èbbica greca)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 2:
L' '''èbbica greca''' n [[Sicilia]] è para cû pirìudu dâ [[Grecia antica|Grecia clàssica]] e va di la spirduta di l'[[uttavu sèculu a.C.]], câ funnazzioni dî primi culonî, ô spèrdiri dû [[terzu sèculu a.C.]] e la cunquista [[Roma antica|rumana]] di [[Sarausa]].
 
[[File:Sicily cultures 431bc.jpg|thumb|450px|<br>Li 5 ari culturali 'n Sicilia ntò 400 a.C, li greci aviunu li costi urintali, e miridiunali, n'autra citati greca era Himera ntò nord di l'isula]]
==Li primi nutizzi storichi==
Secunnu [[Tucìdidi]], li [[Calcidisi]], cu a capu [[Teocli]], fôru li primi greci ca vìnniru ‘n [[Sicilia]] e frabbricaru la prima culonia greca chiamata [[Naxos (Sicilia)|Naxos]], versu lu 735 a.C. Picca tempu doppu vìnniru li [[Corinzi]] e frabbricaru [[Sarausa]] vicinu li terri margigni di [[Siraca]]. Un pòpulu vinutu di [[Creta]] frabbricau [[Gela]] e doppu, versu lu 580 a.C, [[Girgenti]], chi lu pueta [[Pindaru]] chiamau '''“la cchiù bedda cità di li murtali”'''. [[Zancle]] canciau nomu e addivintau [[Missina]] nta lu 491 a.C., picchì fu accupata di un pòpulu scappatu di priggiunìa chi avìa origginatu a [[Messena]] nta la Grecia.