"Lacu di Bolsena" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n r2.7.1) (Robot junciennu: mk:Болсенско Езеро
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 9:
== [[Isula|Isuli]] dû lagu ==
=== L'isula Bisentina ===
:È la cchiù granni 'n tèrmini di superfici (17 ha), ntirissanti scursioni turìstica, l'isula pò nfatti èssiri visitata usannu un sirvizziu di [[CapodimonteCapudimunte]]. Cumprisa ntô bigghiettu, na nica scursioni supra l'isula Bisentina cu visita guidata, p'ammirari la natura quasi ncuntaminata cumposta di vòscura fitti di cherza, li jardina â taliana, li visuali ncantèvuli e li nummurusi munumenti, comu la cresia dî Santi Giacomo e Cristoforo, câ còppula rializzata dû [[Jacopo Barozzi da Vignola|Vignola]], lu cummentu Franciscanu; la nutèvuli Rocchina, timpiettu di Santa Caterina, custruiuta supra un colombariu etruscu, e ancora la cappedda dû Crucifissu cu affreschi dû [[Seculu XV.
:Abbaccata la scursioni, la varcuzza cumpreta un firriatu panuràmicu di l'isula, n'ammustra li ridenti ciumiddi nna l'Ovest, lu maistusu munti Tabor ô Nord, li rampanti roccamatu supra l'azzolu dû lagu ntô Est, e nfini la parti virduni dû latu miridiunali versu lu paisi di Capodimonte.
:Li etruschi e li rumani lassaru sulu picca trazzi dâ sò pirmanenza supra l'isula. Ntô [[Seculu IX]] fu abbitata comu rifuggiu dî ncursioni saracini. A mità [[1200]] addivintau pruprietà dî signuri di Bisenzio chi doppu li prubbremi cu l'isulani, la ncinniaru abbandunànnula. Ntô [[1261]], alettu Papa, [[Papa Urbano IV|Urbano IV]] ricunquistò l'isula, chi ntô [[1333]] fu nuvamenti distruiuta di Ludovico il Bavaro, accusatu d'erisia e scumunicatu dû Papa. Pruprietà dî Farnese dû 1400, trasìu na èbbica di granni pruspirità e fu visitata d'assai Papi. Ntô [[1635]] era cuvirnata dû duca di Castro Odoardo Farnese, chi trasiu 'n cunflittu câ cresia chi abbaccau câ cumpreta distruzzioni di Castro. Tutti dui isuli riturnaru â cresia e poi foru ciduti di novu. La principissa Beatrice Spada Potenziani, muggheri dû duca Fieschi Ravaschieri nni è la propiu pruprietaria.