"Universu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
L' '''universu'''' eni difinitu comu tuttu chiddu ca isisti [[fìsica|fisicamenti]]: l'intirezza di lu [[spazziu]] e di lu [[tempu]], tutti i formi di [[Matèria (fìsica)|materia]], [[inirgia]] e [[mumentu]], e li [[liggi fisica|liggi fisichi]] e li [[custanti fisica|custanti]] ca li cuvernanu.
 
Ossirvazzioni astrunomichi ìnnicanu ca l'etati di l'universu eni di 13.73 ± 0.12 miliarda di anni.<ref>{{cite news|url=http://www.nytimes.com/2008/03/09/science/space/09cosmos.html|title=A stima di l'itati di l'universu addiventa cchiu pricisa|last=Chang|first=Kenneth|work=[[New York Times]]}}</ref>.<br />
Nta l'[[big bang|istanti in cui nasciu]] tutta a materia elementari ca cumponi l''''universu''', si spriggiunau e aspludìu. Di ssu mumentu, idda nun s'ha firmatu mai cchiù d'alluntanàrisi dû puntu cintrali, e cuntinuamenti s'allarga e si spanni ntô nenti e ngrannisci li limiti di l'universu.
 
Ntô mentri ca l'universu si spanneva e s'arriffriddava, l'enirgìa si traspurmò nta [[particedda|particeddi]] di [[materia]] e [[antimateria]]. Sti dui diversi tipi di particeddi, si distrùssiru quasi tutti l'una cu l'àutra, ma na parti di materia arrinisciu a supravvìviri e li particeddi cchiù stàbbili, ditti [[protoni]] e [[neutroni]], quannu l'universu avìa nu sulu secunnu di vita, ncuminciaru a furmàrisi .<br />
Doppu tri minuti, la [[timpiratura]] calò a 1 miliardu di gradi cintìgradi, abbastanza pi pirmèttiri ê protoni e ê neutroni di juncìrisi e furmari nuclî di [[idrògginu]] e [[èliu]].<br />
Passannu quarchi 300.000 anni, la timpiratura di l'universu calò ntornu ê 3.000 gradi. I nuclî arrinisceru finarmenti a catturari l'[[elettroni]] pi furmari l'[[Àtumu|àtumi]] e l'universu si jinchìu di nuvula di [[gassi]] di idrògginu e èliu; chisti s'addinzaru custituennu li primi nuclî dê galassî, ca, rutannu ntornu a iddi stissi, attraeru sempri cchiù gassi, aumintannu accussì la diminzioni e ginirannu li primi [[Stidda (astronumìa)|stiddi]].<br /> La forza ca trasìu 'n campu nta ssu finòminu di aggricazzioni fu la gravità, zoè la forza ca fa attrari dui corpi, l'unu cu l'àutru.