"Cucina siciliana" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[Mmàggini:Melanzane alla Parmigiana.jpg|thumb|300px|Li mulunciani sunnu nu chiattu tipicu dâ cucina siciliana]]
La '''cucina siciliana''' è custituita di spicialitati aduci e salati ca dunanu na mpurtanza granni a certi prudotti tipichi dâ [[Sicilia]], di quali la priparazzioni e prisintazzioni sunusunnu assai liati â curtura e ê tradizzioni siciliani.
==Storia==
Lu [[chiattu]] gastrunòmicu cchiù talianu ca cc'è, la pasta-asciutta, videmma idda, àppi nta ''l'ìsula dô suli'' la so' [[naca]] a l'èbbica dâ duminazzioni àrabba. Nu testu di st'[[Storia dâ Sicilia (èbbica àrabba)|èbbica]] mintuvìa na fàbbrica di pasta a [[TrabiaTrabbìa]]. Lu nomu cchiù anticu era ''maccaruni'', ca veni di ''maccare'', zoè "ammaccari" e "scacciari" lu [[frummentu]] pi mpastàrilu.<br> Ê tèmpura dâ [[Magna Grecia]] ntâ [[Sicilia]], agghiri quattru sècula prima di Cristu, la cucina era tinuta n granni cunziddirazzioni: lu cocu Trimalcione (di [[Sarausa]] o di [[Gela]]) addivintau accussì famusu pi la so' abbilitati, ca nta tuttu lu munnu anticu tutti lu vulìanu. Nu certu Mitecu di Sarausa scrivìu nu trattatu, ''"Lu cocu sicilianu",'' ca è lu primu libbru di cucina dâ storia.
 
== Nfruenzi ntâ cucina siciliana ==
La '''cucina siciliana''' è apprizzata nta tuttu lu munnu pi certi ricetti tìpichi comu l' [[arancina|arancini]], li [[scaccia|scacci]], li [[cassata|cassati]], o li [[granita|graniti]], li viscotta di mènnula, la [[Cucina catanisa|pasta â Norma]], la [[pasta chî sardi]], lu fassumauru, li sardi a beccaficu, li mpanatigghi, li braciulettini, e varî ricetti di pisci spata.
Li ngridienti di basi sunnu chiddi ca su' pruduciuti n Sicilia: alivi, mènnuli, lumìi, mulinciani, pisci e farina. Asìstunu pi lu menu tri tinnenzi ntâ cucina siciliana: chidda àrabba ([[Palermu]]), ca usa amenta, passuluna, pinuli e acìtu; chidda greca ([[Catania]], [[Missina]] e [[SiracusaSarausa]]), ca usa favi, linticchia, [[mulinciani]] e [[cucuzzeddi]]; chidda dû centru ([[Enna]] e [[Caltanissetta]]), unni la [[carni]] è cchiù prisenti. Taliannu tutti ssi chiatti si vidi ca la cucina siciliana è lu specchiu dâ storia dâ Sicilia.
 
Ntâ gastrunumìa siciliana s'àppiru nfruenzi dê tanti pòpuli ca agghicaru ccà ntô passatu: [[Sicilia (èbbica greca)|grechi]], [[rumani]], [[àrabbi]], [[nurmanni]], [[Sicilia (èbbica sveva)|angiuini]], [[Sicilia (èbbica aragunisi)|aragunisi]], [[Sicilia (èbbica spagnola)|spagnoli]], [[ngrisi]], etc... Pòpuli vinuti di li cchiù luntani cuntrati purtaru ntâ [[Sicilia|l'Îsula dô suli]] usanzi e ngridienti ca si nzitaru, sinza nudda difficultati, chê tradizzioni lucali.<br>Chidda siciliana, è na cucina tìpica miditirrània, unni li ngridienti funnamintali sunnu: [[ogghiu]], [[pasta]], [[pisci]], [[frutta]], urtaggi e [[erva]] arumàtica; ma a ssi basi si jùnciunu sapuri, echi, [[Ciàuru|ciàuri]] novi, spissu scanusciuti ô palataru cuntinintali, ca nni vènunu dâ storia.