"Giorgiu di Antiochia" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
MystBot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.7.1) (robot junciennu: ar:جورج من أنطاكية
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.7.3) (robot canciannu: ar:جورج الأنطاكي; modifiche estetiche
Riga 1:
'''Giorgiu di Antiochia''' ([[1100]] ca. - [[1151]] o [[1152]]) fu lu cchiù cèlibbri [[ammiragghiu]] dâ sicilia [[nurmanni|nurmanna]]. Succidìu a [[Christodulus]] e comu iddu era di urìggini [[grecia|grechi]]. Nascìu a [[Antiochia]], ma si trasfirìu 'n [[Tunisia]] â curti [[ziriti|zirita]] unni sò patri travagghiau. Giorgiu si sciarriau cô figghiu dû surtanu e succissuri disignatu, e 'n sicretu, si mbarcau pi la [[Sicilia]] cristiana. Agghicannu a Palermu si prisintau a [[Ruggeru II di Sicilia|Ruggeru II]] chi, grazzi â sò canuscenza pirfetta di lu [[Lingua greca|grecu]] e di l'[[Lingua àrabba|àrabbu]], cci desi sùbbutu travagghiu.
 
== Assuggittamentu dâ Pugghia ==
 
Grazzî â sò familiarità cô [[Mari Miditirràniu|Meditirraniu]], fu ncaricatu comu mmasciaturi â curti [[fatimidi]] d'[[Eggittu]]. Si varaqgnau lu tìtulu di ''familiaris'' dâ curti e, ntô [[1123]], addivintau lu secunnu ô cumannu dâ flotta di Christolulus. Nti l'attaccu di [[Mahdia]] di ss'annu, Giorgiu catturau la furtizza di al-Dimas, ma la spidizzioni ntô cumplessu fu abbannunata. Nti l'anni chi siqueru, Giorgiu misi 'n ùmmura Christodulus, e ntô [[1127]] lu sustituìu ntô postu di [[Emiru]] (cumannanti) di [[Palermu]].
Riga 8:
ma l'abbitanti si rifiutaru. Giorgiu bluccau la cità e catturau li navi amalfitani custrincennu la cità a rinnìrisi. Ntô [[1132]] a Giorgiu fu datu lu titulu di ''amiratus amiratorum'', forma latinizzata di ''emiru di l'emiri''.
 
[[MmàgginiFile:Palerme Martorana1.jpg|thumb|250px|L'internu dâ chiesa di Santa Maria di l'Ammiragghiu, funnata di Giorgiu di Antiochia.]]
Ntô [[1143]], Giorgio purtau a termini a Palermu la chiesa [[Chiesa Ortodossa|grecu-ortodossa]] di [[La Marturana|Santa Maria di l'Ammiragghiu]], canusciuta puru comu ''la Marturana''. Nti sta chiesa s'attrova nu musàicu chi raffigura Giorgiu, comu puru lu cèlibbri mosaicu chi raffigura Ruggeru II ncurunatu di [[Gesù Cristu]].
 
== Lu cùrmini dâ sò carriera: li cunquisti 'n Grecia e n'Africa ==
 
Ntô [[1135]] la flotta siciliana, ô cumannu di Giorgiu d'Antiochia, cunquistau li [[Gerbi]], 'n facci ê costi dâ Tunisia. Ntô [[1146]], avìa ggià cunquistatu diversi cità custeri, ma [[Mahdia]] chi era ntî manu di [[Abu l-Hasan al-Hasan ibn Ali|Abū l-Hasan al-Hasan ibn ˁAlī]] nti l'attaccu dû 1123 nun cadìu mancu sta vota, puru siddu a picca a picca cadìu sutta la nfluenza dû [[regnu di Sicilia]]. Lu [[18 di giugnu]] dû [[1146]] la flotta sicilina, pratuta di [[Trapani]] cunquistau [[Tripoli]], rinfurzannu l'auturità siciliana nti l'Africa dû nord.
 
Ntô [[1147]], Ruggeru attaccau lu [[mpiru bizzantinu]] chi cuntinuva a cuntrastari e cuntistari li sò cunquisti nti l'[[Italia]] miridiunali. Giorgiu, cunsidiratu dî bizzantini comu nu tradituri, mannau 70 navi pi assartari [[Corfù]] e l'ìsula s'arrinnìu facirmenti.
 
Lassannu na guarniggioni di 1000 surdati a Corfù, Giorgiu si diriggiu versu lu [[Pelupunnesu]]. Sacchiggiau [[Ateni]], lisùla [[Eubbea]] e lu golfu di [[Corintu]], pinitrannu nzinu a [[Tebi (Grecia)|Tebi]], unni sacchiggiau l'officini dâ [[sita]], custrincennu li fìmmini, forsi ebbrei, a mbarcàrisi pi Palermu, pi travagghiari â curti dû re. Sacchiggiau Corintu, pigghiannusi li relìqui di [[San Teodoru di Amasea|San Teodoru]] e riturnannisi 'n Sicilia.
 
Ntô [[1148]], Giorgiu pigghiau finarmenti [[Mahdia]]. N pricidenza, lu cauvirnaturi mussurmanu di [[Gabes]], s'avia ribbillatu ô so capu, al Hasan, e prumittiu di cunsignari la cità a Ruggeru II siddu forra cunfirmatu cuvirnaturi dâ cità. La guerra scoppiau ntâ stati dû [[1148]]. Giorgiu guidau na flotta contru Mahdia. Lu surtanu si ni jìu n'esiliu, purtannusi lu trisoru, e Mahdia capitulau.
 
Li cità di [[Sfax]] e [[Susa (Tunisìa)|Susa]] si rinneru picca tempu doppu. L'[[Ifriqiya|Ifrīqiya]] (la Tunisia di òi) fu ncurpurata ntô Regnu di Sicilia chi accussì agghicau â sò màssima espansioni, cumprinneu puru Corfù.
 
Nel [[1149]], Corfù fu ripigghiata dî [[Bizzantini]] e Giorgiu inviau na flotta di 40 navi ntô [[Bosforu]] sutta li mura di [[Costantinòpuli]], unni tintau di sbarcari. Fallennu lu sbarcu, si cuntintau di razziari li ''villi'' dâ costa asiatica e azzccau chè sòfrecci lu palazzu mpiriali.
 
Murìu picca tempu doppu, ntô 546 di l' [[Egira]], secunnu lu cronista àrabbu [[Ibn al-Athir|Ibn al-Athīr]], currispunnenti ô [[1151]] oppuru [[1152]] (l'annu lunari islamicu è quasi sempri a cavaddu di dui anni sulari dû calindariu latinu). Ci succidìu ntê sò funzioni [[Filippu di Mahdia]].
Riga 29:
Giorgio fu nu poliglotta e n'òmunu di curtura granni. Funnau, oltri â chiesa dâ Marturana, la chiesa di San Micheli a [[Mazzara]] e nu ponti supra l'[[Oretu]] a setti arcati è puru attribbuitu a iddu.
 
== Bibbliografia ==
* [[John Julius Norwich]], ''The Normans in the South 1016–1130'', Londra, Longmans, 1967 (trad. ital. ''I Normanni nel Sud 1016-1130'', Milano, Mursia, 1971).
* John Julius Norwich, ''The Kingdom in the Sun 1130–1194'', Londra, Longman, 1970 (trad. ital. ''Il regno del sole'', Milano, Mursia, 1972).
* Pierre Aubé, ''Roger II de Sicilie'', Parigi, Payot, [[2001]].
* [[Micheli Amari]], '' Storia dei Musulmani di Sicilia'', Firenze, Le Monnier, 2003.
 
{{Artìculu dâ simana|6 di giugnettu| 2008}}
Riga 40:
[[Catigurìa:Biografìi|Giorgio d'Antiochia]]
 
[[ar:جورج من أنطاكيةالأنطاكي]]
[[cs:Jiří z Antiochie]]
[[de:Georg von Antiochien]]