"Astrunumìa" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Riga 6:
Urigginariamenti, l'astronumìa jera na scienza ca si studiava principarmenti a occhiu, e li muvimenti riulari di l'astri èranu di na pirfizzioni tali chi li primi civilizzazzioni l'usaru pi ntirpritari lu munnu.
 
Aprima i pirsuni di tandi culturi cridivanu ca a terra fussi ciatta. U suli e a luna eranu piggiati aprima comu celesti. I greci andici scuprennu nu mezzu du 600 prima e 200 dopu di Christu ca a terra je tunna. Iddi dicevanu ca u suli, a luna e li pianeti furiassunu attornu a terra. Eratosthenes fu unu dî matimàtici ca fici na analisi di lu diàmitru da terra. I so risultati funu pricisi. Nu 1543 u pulaccu, parrinu e astronumu Nikolaus Kopernikus dissi ca a terra e l´auci pianeti furiunu aturnu au suli. Chissa idea nun ci piaciva a crèsia. Iddi dicevanu ca a terra fussi u ciu mpurtanti pianeta e ca je missu nu mezzu e ca tutti i pianeti furianu atturnu a terra.
 
A lu nizziu dû [[Seculu XVII|Sèculu XVII]] cu [[Galileu Galilei|Galileu]], li cosi canciaru. Cû [[telescopiu]] si vitti ca l'universu era cchiù cumplessu e menu pirfettu di chiddu chi si cridìa. Nascìu accussì l'astronumìa muterna.