"Lingua esperantu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
EmausBot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.7.3) (robot canciannu: pnb:اسپرانتو
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 6:
 
== Storia ==
Zamenhof campava a Bialystok, na cità ca aoggi è ntâ [[Pulònia]], ma prima era ufficiarmenti ntô tirritòriu di lu Mperu Russu. Nta sta cità pi mutivi stòrichi c'èranu quattru pòpuli diversi: [[Russia|russi]], [[Pulònia|pulacchi]], [[Girmania|tudischi]] e [[abbreuebbreu|abbreiebbrei]], ognidunu câ lingua sò, e ognidunu 'n disaccòrdiu cu l'àutru. Comu scrivìu nta na littra<ref>''Litero al N. A. Borovko'', Littra a N. A. Borovko</ref>, Zamenhof suffrìa ntâ Bialystok, unni si putìa capisciri megghiu ca nta àutri posti lu prubbrema linguìsticu e li diffirenzi chi chista cria.
Nu jornu liggìu li scritti "''svejcarskaja''" (purtinirìa) e ''"konditorskaja''" (pasticcirìa) e ci vinni la pinzata ca cû suffissu "-skaja" si putìanu furmari tanti palori: stu miccanìsimu di suffissi (e prifissi) fu appoi una di li carattirìstichi di l'esperantu.
Di ddocu cuminciau a pinzari a na lingua artificiali (ca picciò non apparteni a nuddu pòpulu) e criàu na prima virsioni cu l'aiutu di certi cumpagni di scola, ca appoi pirò abbannunaru lu pruggettu. Foru d'aiutu li lingui ca Zamnehof parrava tutti li jorna (pulaccu, russu) o chiddi ca studiava (francisi, tudiscu, nglisi, grecu, latinu, abbràicuebbràicu). Quannu accuminciau l'universitati ntâ [[Russia]], sò patri, prioccupatu pi sò figghiu, ca non avìa àutri pinzera ca chiddu dâ lingua, ci abbruciau lu primu pruggettu di lingua ntirnazziunali. Quannu Zamenhof turnau, turnau a travagghiari ô pruggettu, criannu vari lingui sempri cchiù raffinati, nzinu a quannu ntô [[1887]] pubbricàu lu Primu libbru (''Unua libro''), pubbricatu cô pseudònimu "Doktoro Esperanto" (Dutturi Spiranti, ca spera).
 
=== Muvimentu esperantista ===