"Vitruviu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
EmausBot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.7.3) (robot junciennu: fa:ویترویوس
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.7.3) (robot junciennu: ml:വിട്രൂവിയസ്; modifiche estetiche
Riga 8:
 
== De architectura ==
[[imageFile:De architectura.jpg|right|thumb|N'edizzioni 'n [[talianu]] di lu ''De architectura'' di lu [[1521]], traduciuta e illustrata di Cesare Cesariano.]]
La mpurtanza di Vitruviu è alliata a lu sò trattatu ''[[De architectura]]'' (''Supra l'architittura''), nti 10 libbra, addidicatu a Augustu (ca cci avìa datu na pinzioni), scrivutu forsi ntra lu [[29 a.C.|29]] e lu [[23 a.C.]] L'eddizzioni di l'òpira vinni fatta nti l'anni ca Augustu pruggittava nu rinnuvamentu ginirali di l'edilizzia pùbbrica e vulìa di sicuru jìrisi a ngrazziari lu suvranu, avveri cui l'autori si vota nti ugniduna di li ntruduzzioni misi prima d'ogni libbru.
Lu ''De architectura'' è lu sulu testu latinu sanu di [[architittura]] e macari lu cchiù mpurtanti, ntra li picca ca n'hannu junciutu, 'n manera cchiossai e cchiù picca frammintaria, nzinu a nuatri; la sò nfluenza supra la cultura uccidintali è abbasata supra la sò unicitati.
Ccu tuttu chistu pirò la nfluenza di l'òpira di Vitruviu supra li sò cuntimpuranìi pari ca hà statu assai limitata, macari picchì lu sò trattatu fu scrivutu nti nu mumentu ca l'architittura rumana stava ppi rinnuvàrisi funnutamenti ccu li granni custruzzioni ccu lu latirizziu e l'addupiramentu di vuluti e cùpuli, cosi di cui Vitruviu nun s'antaressa.
 
Pari ca lu trattatu nun havi esercitatu nudda nfluenza supra l'architittura ppi tuttu paru lu [[Midiuevu]], macari ca jìu a pigghiàrisi lu ntiressi filulòggicu, p'asempiu a la corti di [[Carlu Magnu]] e appui macari ccu [[Pitrarca]], ca annutau di sò manu na copia oi sarvata a [[Oxford]], e [[Buccacciu]] ca ni pussidìa macari na copia. Vistu ca àutri copii sunnu ducumintati in [[Italia]] a lu finiri di lu Triccentu, pirdìu di valuta lu mitu di la scupruta fatta nti lu [[1414]] a [[Munticassinu]] di Poggio Bracciolini ca cumunqui appi ad attruvari na copia nti li sò circati, forsi nti la zona tidesca, cuntribbuennu accussì a la sò spargiuta.
 
Nti lu [[XV sèculu]] la canuscenza e lu ntiressi ppi Vitruviu crisceru sempri cchiossai, suprattuttu ppi lu mèritu di architetti e umanisti comu [[Lurenzu Ghiberti]], [[Leon Battista Alberti]], [[Raffaellu]] e tanti àutri.
Riga 66:
[[lv:Vitrūvijs]]
[[mk:Витрувиј]]
[[ml:വിട്രൂവിയസ്]]
[[nl:Vitruvius (architect)]]
[[no:Vitruvius]]