"Sicilia (èbbica greca)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
wikificatu tanticchedda.
Giusi (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
L' '''èbbica greca''' n [[Sicilia]] cuincidi quasi esattamenti cû piriudu dâ [[Grecia antica|Grecia classicaclàssica]] e va di la fini di l'[[uttavu sèculu a.C.]] câ funnazzioni dî primi culonî â fini dû [[terzu sèculu a.C.]] e la cunquista [[Roma antica|rumana]] di [[Sarausa]].
 
[[Image:Greek-Colonisation-of-Sicily-bjs-1.jpg|thumb|400px|In russu, la colonizzazioni greca dâ Sicilia tra l'VIII e lu VI sèculu a.C.]]
Secunnu [[TucididiTucìdidi]], li [[Calcidisi]], cu a capu [[Teocli]], fôru li primi greci ca vinniruvìnniru ‘n [[Sicilia]] e frabbricaru la prima culonia greca chiamata [[Naxos]], versu lu 735 a.C. Picca tempu doppu vinniruvìnniru li [[Corinzi]] e frabbricaru [[Sarausa]] vicinu li terri margigni di [[Siraca]]. Un populupòpulu venutuvinutu di [[Creta]] frabbricòfrabbricau [[Gela]] e doppu, versu lu 580 a.C, [[AgrigentuGirgenti]], chi lu pueta [[Pindaru]] chiamòchiamau '''“la cchiù bedda cità di li murtali”'''. [[Zancle]] canciòcanciau nomu e divintòaddivintau [[Missina]] nta lu 491 a.C., picchì fu accupata di un populupòpulu scappatu di priggiuniapriggiunìa chi aviaavìa origginatu a [[Messena]] nta la Grecia.
 
Li [[SiculiSìculi]] c’abbitavanuc’abbitàvanu la zona orientali di la Sicilia, si ribbillaru a st’accupazzioni di genti strania, ma fôru supraffatti di li greci c’avianu cchiù armi e cchiù cunuscenzacanuscenza di l’arti di la guerra. La Sicilia aviaavìa vistu cchiù di na migrazzioni, ma nudda nzinu a ora aviaavìa statu ostili a l’abbitanti. Li [[Finici]] avianu vinutu senza ncuitari a nuddu, sulu mittennu cocchi basi cummirciali pi travagghiari cu li nazzioni di lu [[Mari Meditirraniu]] e puru cu l’abbitanti di l’isulal’ìsula. Ma mentri li Finici avianu fini cummirciali senza pinzari a culunizzazzioni, li [[Greci]], mmeci vinniruvìnniru cu autriàutri pinzati. Iddi ficirufìciru na mmigrazzioni nta la Sicilia, traseru, assicutaru l’abbitanti liggittimiliggìttimi di la zona orientali e s’impusissaru di la terra cu l’idial’idìa di curtivalla e farisifàrisi na casa e na patria. Iddi eranuèranu cchiù ntirissati a l’isulal’ìsula pi lu benessiribenèssiri pirsunali e la libbirtà puliticapulìtica e ecunomicaecunòmica. Li Greci eranuèranu na genti povirapòvira e vinianu pi farisifàrisi na vita megghiu ca nun si putianu fari ntê so nazzioni a causa di la curruzzioni puliticapulìtica, li tassi esaggirati e la tiranniatirannìa di li cuvirnanti, chi ntaccavanuntaccàvanu assai nta la libbirtà di li populipòpuli.
Prestu si ficirufìciru [[cità-statu]] putenti, e accuminzaru a luttari l’una contru l’autral’àutra pi suttamettisisuttamèttirisi l’una cu l’autral’àutra e addivintari ognuna cchiù putenti di l'autraàutra. A causa di chistu nasciunascìu la ligislazzioni p’addifennirip’addifènniri li poviripòviri contra li putenti, e li provi li truvamu prima nta li rivuluzzioni civili e poi nta li liggi di [[Caronda]], chi misi liggi contra li disirtura e li tistimoni favusifàusi e si ntirissòntirissau assai di lu benessiribenèssiri di li picciriddi, spiciarmenti di l’orfanil’òrfani. Iddu fu lu primu nta la storia ca ubblicòubblicau lu statu a pagari la scola pi li picciriddi poviripòviri.
 
Assai capi di statu greci, ca ora âmu a chiamari “sicilioti” (accussiaccussì fôru chiamati li greci di Sicilia doppu ca s’affirmaru nta l’isulal’ìsula), fôru tiranni tinti contra lu populupòpulu, ma nun fôru tutti. Sparti a chiddi ca luttaru pi la [[dimocraziadimocrazzìa]], cci fôru chiddi ca luttaru pi teniritèniri la nnipinnenza di l’isulal’ìsula. [[Giluni|Giluni di Siracusa]] e [[Teroni di Agrigentu]] sarvaru la civilizzazzioni occidintali contra li cartaginisicartagginisi nta lu [[480 a.C.]] a [[Imera]], e nta lu trattatu di paci cci mpuneru di nun sacrificari cchiù li primi nati masculimàsculi a li dei, quannu arrivavanuarrivàvanu a deci anni, mentri [[Geroni]], puru di Siracusa firmò l’espanzioni di l’etruschi a [[Cuma]].
Cu tuttu chistu li greci trattaru malamenti l’abbitanti di la Sicilia, ‘n particulari li SiculiSìculi ca cu lu capu [[Ducezziu]] si ribbillaru a li greci e li luttaru cu successu finu a lu 446 a.C. Poi li Greci vinceru e a Duceziu lu mannaru ‘n esiliu a [[Corintu]].
Duranti la [[Guerra di lu Peloponnesu]], [[Ateni]] attaccòattaccau la Sicilia ma si pigghiòpigghiau na bona scunfitta e la sò flotta vinni tutta pigghiata di li greci sicilioti nta lu 415 a.C. e [[Nicia]], lu sò ammiragghiu, s’ammazzòs’ammazzau nta la priggiuni.
 
Tra li greci sicilioti ci fôru ominiòmini di valuri e di granni ncegnu. [[Archimedi]] di Siracusa lassòlassau signali ca nun si ponnu cancillari mancu cu lu tempu. Li sò principiprincìpî di fisica[[fìsica]] sunnu usati ancora oggioi. Lu filosufufilòsufu e matimaticumatimàticu [[Empedocli|Empedocli di Agrigentu]], ca si dici ca la sò curiusità pi lu sapiri lu fici cadiri dintra l’[[Etna]] unni iddu aviaavìa iutujutu pi vidiri chi succideva dintra la vucca di lu [[vurcanu]]. Lu pueta e filosofufilòsofu [[Archistratu]] ca fu l’auturi di lu primu trattatu di cucinari, '''“Lu bonu gustu”''' . [[Pindaru]] e tanti autriàutri chi nasceru tutti ntantâ Sicilia e [[Stesicoru]] ca fu unu di li cchiù bravi pueti Sicilioti e fu pigghatupigghiatu a mudellu puru di lu pueta latinu [[Virgiliu]], e [[Timeu|Timeu di Taurmina]] unu di li storicistòrici cchiù granni di la Sicilia e tanti, tanti autriàutri.
 
Autri forti mprisi ficirufìciru li sicilioti, comu [[Dionisiu I]] chi scunfissi li [[Cartagginisi]] e addivintòaddivintau lu patruni di lu Miditirraniu custruennu culoniiculonî puru nta la [[Magna Gercia]].
Li sicilioti, brillaru nta la Sicilia comu na luci nta la notti, sia pi cultura, pi puliticapulìtica e pi ligislazzioni e addivintaru la puternzaputenza cchiù forti di lu Miditirraniu. Cu tuttu ciò nun appiruàppiru lu cuncettu di [[statu-nazzioni]]. Emigraru in Sicilia ‘n cerca di na terra megghiu e cchiù amica e quannu cuminciaru a ciuriri, si organizzaru a cità-statu e cuminciaru a farisifàrisi guerra l’unu contra l’autrul’àutru, ignurannu li [[SiculiSìculi]], li [[Sicani]], l‘[[Elimi]] e puru li Finici. Pinzaru di na manera egoisticaegoìstica e nun tintaru mai di riuniri la Sicilia sutta un sulu cuvernu cu na sula lingua.
 
Finu ca ‘n Sicilia c’eranuc’èranu li SiculiSìculi, li Sicani. li Finici e l’Elimi, chistu nun si putiaputìa fari, picchì nta un certu senzu , nun si trattava di un populupòpulu sulu ma di gruppi di populi cunpòpuli c'un numarunùmmaru limitatu di genti di diversu modu di pinzari e di diversi lingui. Li greci c’avianu espirenzia di puliticapulìtica, di civilizzazzioni, di custumi suciali ecc., eranuèranu un populupòpulu unicuùnicu, ma iddi nun ficirufìciru autruàutru chi cupiari li cuverni d’unni vinianu e accussiaccussì nasciunascìu n’autrun’àutru sistema puliticupulìticu comu nta la Grecia. Cu lu tempu iddi si ficirufìciru accussiaccussì ricchi, ca campavanucampàvanu cu tantu lussu comu si ddu iornujornu fussi '''l’urtimul’ùrtimu iornujornu pi iddi'''. Nzumma la curruzzioni civili, puliticapulìtica e murali fu accussiaccussì forti, ca a causa puru di nun aviri pinzatu di fari di la Sicilia nu statu unicuùnicu, doppu la ribbellioni di li SiculiSìculi, accuminciata ntô 466 a.C., e finuta cu la scunfitta di Duceziu nta lu 446, l’egimunial’egimunìa greca cuminciò a dari li primi signali di la sò morti.
 
La dibbulizza puliticapulìtica e cuvirnativa a cui s’arridduceru, purtòpurtau li [[Mamirtini]] a accupari Missina e chista fu la fini di la putenza [[Grecu-siciliota]]. Chista fu la scusa chi purtò purtau li [[Rumani]] in Sicilia.
 
== Viditi puru: ==