"Etna (vurcanu)" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Juncii na sizzioni == Patrimoniu di l'Umanitati == e ci misi "Lu vènniri 21 Giugnu 2013, l'UNESCO addichiaràu l'Èttina "Patrimoniu di l'Umanitati". |
|||
Riga 62:
[[{{ns:6}}:04Sep2007 Etna from SE Crater.jpg|thumb|right|300px|Etna – Erruzzioni dû 4 sittèmmiru 2007]]
L'Etna è unu dî vurcani cchiù attivi dû munnu. La sò attivitati, quasi cuntìnua e riulari, pirmetti la prisenza di nu centru nazziunali di [[vulcanuluggìa]] ca è a l'avanguardia nta la ricerca scintìfica supra li vurcani.<br /> L'Etna è nu gicanti rilativamenti gintili e binìvulu e li sò erruzzioni sunnu miti. Nfatti, lu magma prisenti nta l'Etna è cchiù frùidu e menu viscusu di chiddu di àutri vurcani, accussì i gas ntrappulati arrinèsciunu a fùjri cchiù facirmenti. Quannu la lava è tantu viscusa di èssiri quasi sòlida, li gas nun ponnu ca nèsciri ccu viulenza; ssu tipu di splusioni hà pruvucatu ntâ àutri vurcani dô munnu, arcunui di li cchiù granni catàstrufi ca s'arricòrdunu.<br /> Una di chissi fu la famusa splusioni dû [[Visuviu]] ntô 79 d.C., ca pigghiau di surprisa l'abbitanti di [[Pompei]], cu na [[chioggia]] di cìnniri ncanniscenti e di gas tòssichi e turrenti di lava, ca lassaru tantu la cità ca li sò abbitanti petrificati, comu fùssuru misi nta na màchina dû tempu, pirfittamenti sarvati sutta la lava.
=== Li
Oltri ê forti
A parauni dê
Ntô [[Trimotu di l'Etna dô 1818|1818]], pirò, unu di ssi trimoti di l'Èttina, appi la stissa cunsiquenza di chiddu ca putìa aviri nu trimotu riggiunali e li danni foru assai e ntirissaru na granni ària .
{{vidipuru1|Trimotu di l'Etna dô 1818}}
== Patrimoniu di l'Umanitati ==
Lu vènniri 21 Giugnu 2013, l'[[UNESCO]] addichiaràu l'Èttina "[[Patrimoniu di l'Umanitati]]".
|