"Baruch Spinoza" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Addbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Migrating 83 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q35802 (translate me)
 
Riga 11:
Secunnu studi ricenti (Steve Nadler) l'[[eresìa]] principali ca purtau Spinoza â scumunicata avissa statu lu fattu di nun crìdiri nti l'immurtalitàti di l'àrma ca facìa cascari la duttrina dâ cumpinzata di l'aldilà e quinni la pirduta dû cuntrollu di l'àrmi ntô munnu pi parti di l'autoritàti [[riliggiuni|riliggiusi]].
 
Ntô stissu annu dâ scumunicata ([[1656]]) a vintiquattr'anni, Spinoza appi a lassari la casa di sò patri e doppu nu curtu pirìudu passatu ntâ casa di Van den Enden, ca lu uspitau senza dumannàricci nenti, a parti nu ajutu ntê sò lizziuni di [[latinu]], appi a lassari macari [[Amsterdam]]. Si n'ìju a stari nti nu villaggiu ô quantu a [[Leida]]. Cuntava a l'amici ca avìa scappatu a nu tintativu di ammazzàrilu ntô mentri ca na notti turnava a casa e ammustrava lu manteddu spurtusatu ccô 'n pugnali. Doppu la morti dû patri li sò soru circanu di nun faricci pigghiari l'eredità. Spinoza vosi ca li sò diritti vinèunu rispittati e ficia na causa ê sò soru. Cu tuttu ca avìa vinciutu arrinunzau a tutti cosi e vosi pi iddu simpricimenti nu lettu cu nu bardacchinu. Â fini si n'ìju a stari a l'[[Aia]] unni stesi nzinu â sò morti mantinènnussi ccô sò travagghiu di turnituri di lenti. Avìa na pinzioni nicuzza dû Statu e na rènnita ca ci avìa lassatu n'amicu. Nun vosi àutri ajuta ecunomichi e mancu la càttitra ca ci avèunu uffrutu a [[Heidelberg]] pi nun lassari jiri la sò libbirtà di pinzeru. Avìa na manera di campari assai sèmprici e era cuntrariu a ogni mossa di bohemien.
 
Assai carusu, a l'ètati di 29 anni e doppu la tinta spirienza dâ scumunicata, Spinoza pubbricau li ''Principi dâ [[filusufìa]] di [[Descartes]]'' cu na parti finali unni parrava dê ''Pinzeri Metafisichi'', òpiri ca ci dèsunu assai pupularità comu granni canuscituri di [[Descartes]]. Nti sta data ([[1661]]), iddu s'avìa già fattu na bona cumitiva di amici e discèpuli, facennu nu granni scanciu di littri, ca sunu na prizziusa risorsa pi capiri lu svuluppu dû sò pinzeru.