"Crimea" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
|||
Riga 1:
[[Mmàggini:Map of Ukraine political simple Oblast Krim.png|thumb|300px|N russu la pinisula dâ Crimea; n blu lu tirritoriu di l'Ucraina: la Russia s'attrova a est e a nord di l'Ucraina.]]
La '''Crimea''' è na pinisula chi s'attrova tra lu [[mari d'Azov]] e lu [[mari Nìuru]]
==Storia==
N'èbbica antica, la Crimea fu abbitata dê [[sciti]] prima d'addivintari na culònia [[Gracia antica|greca]] prima, [[Roma antica|rumana]] appoi. Parti di lu tirritoriu bizzantinu, la Crimea fu occupata di pupulazzioni tatari discindenti di [[Gengis Khan]], ca funnaru nu [[canatu di Crimea|canatu]], liatu ô [[mpiru uttumanu]]. Lu canatu persi di nfluenza câ dicadenza prugrissiva di lu mpiru uttumanu, e cu la succissiva uccupazzioni russa sutta [[Catirina la Granni]]. Unu dî sò militari cchiù fideli funnau la citati di [[Sebastopoli]] ca addivintau la basi navali principali dâ [[Russia]]. La cità fu tiatru di cummattimenti e di n'assediu ntô quatru di la [[guerra di Crimea]]. Ristata sutta nfluenza russa, la Crimea trasìu comu ripùbbrica russa nti l'[[Unioni Suviètica]]. Sutta [[Stalin]] la pupulazzioni tatara vinni dipurtata ntê [[gulag]] di la Russia cintrali e urientali. Sutta [[Nikita Krusciov|Krusciov]] ntô [[1954]] la Crimea vinni trasfiruta â ripùbbrica sucialista di Ucraina, sempri facenti parti di l'[[URSS]]. Cu la dissuluzzioni di l'URSS la Crimea addivintau pirciò na riggiuni di l'[[Ucraina]] ca ntô frattempu addivintau nnipinnenti e pirciò siparata amministrativamenti dâ Russia. La Russia nti nu cuntrattu cu l'Ucraina mantinìu pirò la sò flotta dû mari Nìuru ntô portu di Sebastopuli, e la pupulazzioni dâ Crimea ristau pi lu cchiossai di lingua russa. Duranti lu pirìudu Ucrainu, li tatari supravvissuti di dipurtazzioni arriturnaru n Crimea, pi agghicari a custituiri na minoranza rilivanti dâ pupulazzioni dâ Crimea. Lu [[16 di marzu]] [[2014]], n sèquiut a nu referendum la cui ligittimitati è cuntistata a liveddu ntirnazziunali, la Crimea passau sutta lu cuntrollu dâ [[Russia]].
==Pupulazzioni==
Li Russi di Crimea ca custituisciunu lu 60% dâ pupulazzioni agghicaru ntâ riggiuni ggià n'èbbica zarista, all'èbbica di Catirina la Granni (XVII sèculu). Li Ucraini (20%), ca puru siddu sunnu slavi comu li russi pàrranu na lingua diversa, la [[lingua ucraina]], custiuisciunu la minuranza principali. Li tatari ca pi sèculi hannu custituitu la quasi tutalità dâ pupulazzioni dâ Crimea, n sèquitu ê vicenni liati all'èbbica suvietica, sinnati di dipurtazzioni, e riabbilitazzioni postsovietica, custituisciunu lu circa lu 15% e sunnu pi lu cchiossai di riliggiuni [[islam]]ica sunnita. Ntâ citati di [[Kerč]] ci sunnu 300 '''Taliani di Crimea'''.
==Ecunumìa==
La Crimea è na riggiuni assai canusciuta pi lu [[vinu]], chi crisci bonu grazzi ô clima miditirraniu. Li stazzioni balniari dâ Crimea, comu pi esempiu la cità di [[Yalta]] sunnu puru assai apprizzati dê turisti, pi lu cchiossai russi e ucraini.
|