"Saladinu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
SurdusVII (discussioni | cuntribbuti)
+ort +fix +cat +img
Riga 1:
[[FileMmàggini:Saladin statue.JPG|thumb|360x360px|Statua di Saladinu]]
'''Saladinu''' ('''<big>صلاح الدين ابن أيّوب</big>'''), 'n [[lingua àrabba|àrabbu]] '''Salāh al-Dīn ibn Ayyūb'''([[1137]] o [[1138]]-[[1193]]), fu nu granni cunnutteru [[Kurdistan|curdu]] [[Islam|mussurmanu]] e funnaturi dâ [[dinastìa ayyubbidi]] 'n [[Eggittu]], misusi 'n luci ô sirvizziu di [[Nuranninu|Nūr al-Dīn ibn Zankī]].
 
'''Saladinu''' ('n [[Lingua àrabba|àrabbu]]: '''<big>صلاح الدين ابن أيّوب</big>'''), 'n [[lingua àrabba|àrabbu]] '''Salāh al-Dīn ibn Ayyūb'''(,[[1137]] o [[1138]]-[[1193]]), fu nu granni cunnutteru [[Kurdistan|curdu]] [[Islam|mussurmanu]] e funnaturi dâ [[dinastìa ayyubbidi]] 'n [[Eggittu]], misusi 'n luci ô sirvizziu di [[Nuranninu|Nūr al-Dīn ibn Zankī]].
== Biografia ==
 
== Biografìa ==
Di picciottu studiau a loncu e cu brillanti risurtati tantu matèrii giurìdichi quantu littirarii, secùnnu nu schema affirmatusi nta l'àmmitu islàmicu, sècunnu cui cu era chiamatu a cuvirnari avìa a prisintàrisi cu n'òttimu curredu canuscitivu a li propi sudditi.<br />
Ntrasìu nundimenu a lu sirvizziu dâ famigghia zangidi nta l'area sittintriunali siro-irachena dâ [[Jazzira]]. Cu sô patri Ayyūb e cu sô zu [[Shirkùh|Shīrkūh]], acquisìu n'òttima priparazzioni videmma militari, puru siddu pari ch'iddu prifirissi lu studiu dû quali si sintìa particularmenti attrattu.<br />
Fu mannatu di Nuranninu ô siquutu dû zu ntô tiatru palistinisi, tannu cuntisu di [[Cruciati]], [[Fatimidi]], [[Sirgiuchidi]] e dûn variu nùmmuru di signuri lucali.Ntô cursu di na spidizzioni vitturiusa dû zu 'n Eggittu fu chiamatu a succidìricci nun appena chistu murìu 'n modu inattisu. Divinni 'n tali modu, iddu sunnita, lu vizir di l'ùrtimi ''[[Imàm]]'' fatimidi, [[sciiti]]-ismailiti.<br />
 morti di Nuranninu, di cui iddu era ristatu vassallu, nizziau la sô pirsunali òpira di cunquista di l'area siro-palistinisa e eggizziana.<br />
Tra la [[II Cruciata]] e la [[III Cruciata]] arriniscìu a pigghiari lu cuntrollu di [[Damascu]] ([[1174]]), d'[[Aleppu]] ([[1183]]) e di [[Mossul]] ([[1186]]). Attaccau quinni lu [[Regnu di Girusalemmi]] e, grazzî â nzipienti firnicia aggrissiva dû Riggenti dû regnu [[Guidu di Lusignanu]], di [[Rinardu di Chatillon]], di [[Honfroi II di Toron]] e di lu novu Patriarca [[Eracliu, arcivìscuvu di Cisarea]] - c'avìanu arrinisciuti a vanificari l'assinnata lìnia stratèggica dû difuntu reghi libbrusu di Girusalemmi, [[Barduvini IV]], urientata a n'accordu chî forzi musurmani di l'area - Saladinu arriniscìu a cògghiri na scaccianti vittoria lu [[4 di giugnettu]] di [[1187]] ê [[Battagghia di Hattin|Corni di Hattin]], ca ci grapìu la strata pâ ricunquista di [[Girusalemmi]], rializzata lu [[2 d'uttùviru]] di [[1187]].
La Citati Santa nun fu suttaposta a li ccidi c'avìanu mmeci carattirizzatu la cunquista cristiana ntô [[1099]] e la fama di firocia, armenu 'n [[Italia]], ci dirivau cchiù c'àutru dâ raritati di na figurina didicatacci (Lu firoci Saladinu), stampata dâ casa alimintari Liebig pûn sô cuncursu ca ncuntrau vastu successu tra li cunzumatura.<br />
Sutta lu sô putiri tummaru appoi àutri citati cristiani d'''[[Outremer]]'', comu [[Giaffa]], [[Beirut]] e [[San Giuvanni d'Acri]], st'ùrtimu addivintatu lu principali centru di risistenza 'n gradu di risistiri a l'avanzata mussurmana ancora pi circa 90 anni.<br />
Scunfiggiutu di [[Riccardu I di Ngriterra|Riccardu Cori di Liuni]] a [[Arsuf]] happi cû suvranu plantagginetu rapporti di stima ma lu reghi di [[Ngriterra]] nun ristau 'n Terra Santa abbastanti a longu pi mèttiri a fruttu li sô ndubbii qualitati guirreri.<br />
[[Danti]] difinìu Saladinu "grannu spìritu nun tuccatu di Diu", cullucannu l'ùmmira dû surtanu ntô Limmu, allatu a l'eroi e a l'antichi saggi ca nun avìanu pututu sufruiri dâ Sarvizza pridicata di [[Gesù Cristu]].