"Calabbria" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
|||
Riga 19:
}}
La '''Calabbria''' o '''Calavria''', macari nnicata ô plurali comu '''Li Calabbri''', (zoè "'''Calabria'''" 'n talianu) è la riggiuni cchiù miridiunali di l'[[Italia]] cuntinintali. La capitali è [[Catanzaru]] e l'àutri citati capulochi di pruvincia sunnu: [[Cusenza]], [[Cutroni]], [[Riggiu Calabbria]] e [[Vibbu Valenzia]].
== Giografìa ==▼
La Calabbria havi la forma di n'appendici ca si sviluppa di Nord a Sud ppi circa 250 chilòmitri longu na fascia di terra ca nun è mai cchiù larga di 80 chilòmitri. A Est è dilimitata di lu▼
[[Mari Joniu]], e a ovest di lu [[Mari Tirrenu]]. A Nord cunfina ccu la [[Basilicata]] e a Sud è siparata di la [[Sicilia]] ppi lu [[Strittu di Missina|Strittu]] di [[Missina]]. ▼
Lu tirritoriu dâ Calàbbria è pi lu cchiossai muntagnusu. La spina dursali è custituita di l'ùrtimi muntagni e catini di muntagni di l'[[Appinnini]]. La catina dû [[Pollinu]], la [[Sila]] e l'[[Asprumonti]] sunnu li loca di muntagna cchiù mpurtanti.▼
== Storia ==
{{vidipuru1|Storia dâ Calàbbria}}
=== Periudi italicu ===
[[File:Colonie greche d'italia e sicilia.jpg|upright=1.
Line 36 ⟶ 30:
La storia di la [[Calabbria]] havi assai punti n cumuni ccu la storia di la [[Sicilia]]. Ntê tempa antichi si distingui nu [[Storia dâ Calabbria (periudu grecu)|periudu grecu]] e nu [[Storia dâ Calabbria (periudu romanu)|periudu rumanu]] chi cuntinuau nti nu [[Storia dâ Calàbbria (èbbica bizzantina)|pirìudu bizzantinu]]. Ntô pirìudu 'n cui la Sicilia fu nvasa e duminata di l'[[àrabbi]] la Calàbbria ristau armenu furmarmenti na pruvincia di lu [[mpiru bizzantinu]], ma lu tirritoriu era lassatu jiri e l'attacchi saracini èranu friquenti, puru siddu si limitàvanu a saccheggi e rubbirìi. Lu [[Storia dâ Calabbria (èbbica nurmanna)|periudu nurmannu]] sinnau l'inizziu di na nova èra pâ Calàbbria. Lu [[Storia dâ Calabbria (periudu spagnolu e borbonicu)|periudu spagnolu e borbònicu]] e nu
[[Storia dâ Calabbria (periudu modernu)|periudu modernu]] sunnu ancora àutri fasi 'n cui la storia dâ Calabbria si pò spàrtiri.
▲== Giografìa ==
▲La Calabbria havi la forma di n'appendici ca si sviluppa di Nord a Sud ppi circa 250 chilòmitri longu na fascia di terra ca nun è mai cchiù larga di 80 chilòmitri. A Est è dilimitata di lu
▲[[Mari Joniu]], e a ovest di lu [[Mari Tirrenu]]. A Nord cunfina ccu la [[Basilicata]] e a Sud è siparata di la [[Sicilia]] ppi lu [[Strittu di Missina|Strittu]] di [[Missina]].
▲Lu tirritoriu dâ Calàbbria è pi lu cchiossai muntagnusu. La spina dursali è custituita di l'ùrtimi muntagni e catini di muntagni di l'[[Appinnini]]. La catina dû [[Pollinu]], la [[Sila]] e l'[[Asprumonti]] sunnu li loca di muntagna cchiù mpurtanti.
=== Simbuli ===
Line 95 ⟶ 97:
* [[Calabbria sittintriunali]]
* [[Calabbria centru-miridiunali]]
==I Noti ==
<references/>
{{Purtalicalabbria}}
|