"Pupi siciliani" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Parsoid bug phab:T107675
Riga 98:
----
''Leggi la stòria di'' [[Utenti:Santu/pruggettu:Pupi siciliani - Palatini di Francia#Orlandu|Orlandu]], primu Palatinu di Francia}}
 
<nowiki></nowiki>
|width="33%"|{{quatru|griggiu|tìtulu=Rinardu|logu=Sword 01.svg|cuntinutu=Rinardu è lu secunnu palatinu di Francia. S'arricanusci pi li baffi e lu pizzettu biunni e li culura dê sò vesti ca sunnu virdi ntâ tradizzioni catanisa e russi nta chidda palirmitana. E' assai vulutu beni dû pùbbricu pô sò caràttiri [[sgherzu|sghirzuzu]], ribbeddi e scaltru; è amatu dî [[fìmmina|fìmmini]] picchì macari iddu li ama assai (a tutti).
 
Riga 105:
----
''Leggi la stòria di'' [[Utenti:Santu/pruggettu:Pupi siciliani - Palatini di Francia#Rinardu|Rinardu]], secunnu Palatinu di Francia}}
 
<nowiki></nowiki>
|-
|width="33%"|{{quatru|virdi|tìtulu=Angelica|logu=Nuvola apps package favorite.png|cuntinutu= Angelica è la figghia dû Re dô Cataiu, putenti allijatu di li saracini. Vesti abbiti ricchi e a l'urientali, ca arrisàrtanu la sò nòbbili urìggini. E' bedda assai e veni mannata di sò patri 'n Francia cu la ntinzioni di ndibbuliri li Palatini cristiani; cu la scaciuni di circarti maritu, idda stissa si metti comu prèmiu pô cavaleri c'ariniscissi a vìnciri a sò frati ''Argalia'', ca veni apprisintatu, ammucciannu lu sò veru nomu, comu lu conti ''Ubertu di lu Liuni'' e ca havi na lancia fatata. Li cummattimenti hannu nnizziu, ma eccu ca trasi 'n campu lu Prìncipi di tutti li Spagni, Firraù, macari chistu namuratu di la bedda Angelica, e, scuprutu lu ngannu dâ lancia fatata, vinci a ''Argalia'' e chistu mori. Angelica, ca nun voli mantèniri la prumissa fatta, fuj pri tutti i banni, assicutata di Orlandu ca pri idda, a nu certu puntu perdi macari la raggiuni.
Riga 113:
<br>
<br>
}}
<nowiki></nowiki>}}
|width="33%"|{{quatru|viola|tìtulu=Firraù|logu=Star and Crescent.svg|cuntinutu='''Firraù''' è niputi di ''Re Marsiliu'', addifenni contru a Orlandu lu regnu di sò ziu (la [[Spagna]]) e la fidi [[Mussurmanu|mussurmana]], e è macari iddu pussissuri cavallireschi virtuti. Veni raprisintatu cu armatura e vesti di tipu spanolu dû sèculu XVI e XVII e baffuni longhi e nìuri. E' unu dê cchiù forti campiuni saracini e, macari iddu namuratu di [[Angelica]], cummatti contru a ''Argalia'' (frati di Angelica), contru a [[Rinardu]] e contru a [[Orlandu]]. Firraù è nvunniràbbili picchì è ncantatu: pò èssiri ammazzatu sulu si veni curpitu nta lu mbillicu ca è putiggiutu, ortri a la curazza, di setti cinti di piastra e magghia. Nta nu furiusu duellu, Orlandu, a unu a unu ci fà satari li setti cinti e, scuprutu finarmenti lu vulniràbbili mbillicu, cu un corpu di la sò spata "durlindana", firisci a morti Firràu, ca mori mentri si penti di li mali c'avìa cummessu.
----
<br><br>
}}
<nowiki></nowiki>}}
|width="33%"|{{quatru|russu|tìtulu=Ganu di Magonza|logu=Sword 01.svg|cuntinutu='''Ganu''' è lu cchiu famusu di la stirpi di li maganzisi. Havi pî riali di Francia nu n'odiu accussì granni ca, quannu si cci apprisenta l'uccasione, cerca di ruvinari e di fari mòriri li cchi valurusi di li Palatini. E' lu tradituri, ma è macari scartru assai, tantu ca arrinesci a cummìnciri a Re Carlu di fari qual'egghè cosa, e, macari ca di tutti è saputu sèntiri comu a lu tradituri, lu Re anveci lu vidi comu a nu sudditu fideli e nu prodi palatinu. La disfatta di Roncisvalle, unni mòrunu Orlandu cu tutta la retruguardia di l'asèrcitu francisi, è lu risurtatu dû tradimentu di Ganu. E pri ssu fattu, Rinardu, ca ci teni sempri l'occhi 'n coddu, lu dinunzia a lu Re e chistu lu cunnanna a mòriri squartariatu nta la pùbbrica chiazza.<br>Pri dari sùbbutu l'idìa di la sò marvaggità, veni rapprisintatu chî baffi calati, la facci tagghiata e la sò armatura comu nzegna havi nu pipistreddu.
----
<br>
}}
<nowiki></nowiki>}}
|-
|width="33%"|{{quatru|griggiu|tìtulu=Bradamanti|logu= Sword 01.svg|cuntinutu=Idda macari, comu a sò frati ''Rinaldu'' e sò cucinu ''Orlandu'', è na valurusa palatina e cummatti assai battagghi ô ciancu di Re Carlu, ammustrannu lu sò curaggiu e valuru e vinci li cchiù forti saracini e macari tirrìbbili gicanti comu a ''Tiorcu'' e ''Crollamunti''.<br>
Riga 128:
----
<br><br>
}}
<nowiki></nowiki>}}
|width="33%"|{{quatru|viola|tìtulu=Astolfu|logu=Sword 01.svg|cuntinutu= '''Astolfu''' è prìncipi di la [[Nglaterra]], cucinu di ''Rinardu'' e di ''Malagiggi'', prodi Palatinu di Francia.<br> Di quann'è [[picciottu|picciutteddu]] s'addimusta spìritu lìbbiru, amanti di l'avvintura, di la glòria e di li fìmmini beddi. E' nu palatinu [[sgherzu|sghirzusu]] e assai curaggiusu , ma 'n cummattimentu ò spissu veni scunfiggiuti dê saracini.
 
Riga 137:
----
<br><br>
}}
<nowiki></nowiki>}}
|width="33%"|{{quatru|virdi|tìtulu=Malagiggi|logu=Sword 01.svg|cuntinutu='''Malagiggi''' è cucinu di ''Orlandu'' e ''Rinardu'', figghiu di ''Lucietta'' e ''Bovu di D'Agromunti'' (frati di ''Miloni''). Quann'è ancora [[picciriddu]], veni arrubbatu dû magu ''Mirlinu'' ca ci lu purta a sò figghia, macari idda maga, e ci mpara tutti l'arti dî [[magarìa|magarìi]], pri usàrìli contru a li saracini; ci cancia macari lu nomu, e di Onofriu lu chiama '''Malagiggi''' .
 
Riga 147:
----
<br><br>
}}
<nowiki></nowiki>}}
|}
<div class="NavFrame">