"Nùmmuru cumplessu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Scriviu na brevi storia supra di cui ci desi la definizioni a lu nummiru cumplessu e poi scriviu ca na elettrotecnica l´unita i a chiamanu j pi evitari na confusioni cu la currenddi i(t).
Riga 1:
[[File:Complex number.jpg|thumb|350px|Rapprisintazzioni grafica di nu nùmmuru cumplessu.]]
Nu '''nùmmuru cumplessu''' è n´allargamenddu di li nummira reali e si pò difiniri comu n'[[Àlgibbra|esprissioni algèbbrica]] dû tipu <math>a+ib</math> unni <math> a </math> e <math> b </math> sunnu [[nùmmuru riali|nùmmura riali]], e <math> i </math> è l'unitati mmagginària, chi ô quatratu fa -1. La quantitati <math> a </math> si chiama ''parti riali'', e la quantitati <math> b </math> si chiama ''parti mmagginària''. Lu nzemi dê nùmmura cumplessi si ìnnica spissu cu la littra <math>\mathbb C</math>. Stu allargamenddu di nummira reali duna la possibilità di risoviri equazioni dô geniri x²+1=0. Nta l´elettrotecnica si usa pi lu nummiru immaginariu la littra j pi nun cunfunniri a correnddi dipendenti di lu tempu i(t) cu lu nummiru immaginariu. Lu termini "nummuru cumplessu" fu ntrodutu di Carl Friedrich Gauß''(Theoria residuorum biquadraticorum'') nto 1831.
 
Lu nzemi dê nùmmura cumplessi si ìnnica spissu cu la littra <math>\mathbb C</math>.
Pero la teoria di nummira complessi pigghia origini di lu matematicu italianu Gerolamo Cardano e Rafael Bombelli (''L'Algebra'', Bologna 1572; sicuramenti tra lu 1557 e 1560 scrittu). Pi L´introduzioni di la unita immaginaria comu nummiru novu havi lu meritu lu matematicu e fisicu svizziru Leonard Euler (1707-1783).
;
:
 
[[Catigurìa:Matimàtica]]